Bani pentru bloggeri - Noua era a internautilor

In aceste zile s-a inaugurat in Romania serviciul BaniPePost.com, un sistem ce va aduce bloggerilor recompense financiare din partea companiilor interesate sa-si faca cunoscute produsele folosind blogosfera. In functie de popularitatea, credibilitatea si evident numarul de cititori ai fiecarui blog aceste sume pot deveni importante cu timpul. Ramane de vazut care vor fi companiile ce vor sustine acest proiect interesant si cat de mult va creste lumea blogurilor din Romania sub umbrela acestei initiative laudabile.

Succes tuturor bloggerilor romani!

Romania joaca fotbal in lanul de lalele

Scriu aceste ganduri inainte de meciul cu Olanda si incerc sa fiu obiectiv...echipa Olandei chiar daca joaca cu rezervele ramane la un nivel cel putin egal cu al Romaniei...daca ai nostri vor face un meci mare simt ca poate obtine o victorie cu 2-1 sau 3-2. Daca nu reusim sa ne concentram e posibil sa pierdem cu 2-0. Italia si Franta 99 % nu vor face meci egal, scorul cel mai probabil pare 2-1, nu stiu cine va invinge dar sanse mai mari pare a avea Italia. Un scor egal cred ca nu ne califica in proportie de 99% ... dar exista o mica sansa sa ne calificam chiar daca pierdem, sper sa nu ne agatam doar de ea si sa aratam ca meritam sa ne calificam ca niste invingatori si nu ca niste pomanagii ;)

Hai Romania! Azi este momentul in care poti arata intregii Europe fotbalistice dar si restului omenirii ca ai caracter si forta... sa fiti tari si fara teama ... daca vom pierde cu Olanda jucand la fel de bine adversarul inseamna ca sunteti niste eroi si meritati aplauzele noastre, daca castigati astazi sunt sigur ca toti romanii va vor multumi si ca multumire nimeni, niciodata, nu va uita isprava voastra din "Grupa Mortii"!

Tura pe zapada

La ora 19:00 descind in Gara de Nord, fiind sunat la cateva secunde de Andrei si Cristina care erau deja pe peron de ceva vreme. Are loc prima intalnire „ever” cu cei doi viitori tovarasi de natatie prin zapezile Bulgariei. In curand apare si Mihai, urmat de Dinu, care ne arata noul model tehnic de cutie de coltari. Gasim trenul la peronul 6 si ne urcam repejor in vagonul cu cusete, toti 6 urmand a locui o noapte ca sardelele supraetajate in casa CFR-ului pana la Sofia. La 19:53 trenul se pune in miscare, prilej pentru noi de a deschide discutia cu privire la traseul celor patru zile de tura. Dupa vreo 90 de minute, ajungem in Giurgiu, unde stationam circa 40 de minute, pana cand vamesii romani termina controlul intregului tren. Pornim apoi spre Dunare, calcand destul de timid peste podul Prieteniei, pe sub care batranul fluviu lucea cu discretie. In gara din Ruse trenul sta mai bine de ora, dar, din pacate, primele 20 de minute le traim inchisi in vagoane ca teroristii pana la finalizarea controlului vamal. Scapati de embargou, dam o raita la bufetul garii, de unde cumparam haleala bulgareasca ieftina si supradimensionata. Cu un mic contingent de recruti format din Andrei, Dinu si Adrian, ies din gara si tragem o hoinareala pe strazile orasului de unde cumpar iaurt, bere si suc de mandarine cu gust de vopsea. Evident ca Adrian nu luase buletinul cu el, aspect de care si-a adus aminte in momentul in care am intalnit o patrula de politie la iesirea dintr-o alimentara. Dupa ce trenul nostru a pornit catre Sofia, am inceput sa facem paturile si in jur de ora 11:30 am trecut la cele vesnice, pardon, temporare, respectiv un somn de voie. In zorii zilei de 1 mai ne trezim cu putin timp inainte de intrarea in Gara Centrala Sofia, cat sa avem timp sa ne imbracam si sa ne echipam asa cum trebuie. In imensa gara sofiota gasim repede o casa de schimb valutar unde unii din noi platesc un tribut imens atunci cand solicita schimbarea leilor in leva. In fata garii ne luam cu totii cate 2 bilete de autobuz a cate 0,7 leva, unul pe persoana fizica si unul pe bagaj. Ne urcam in autobuz, unde reusim sa speriem lumea cu armata noastra de pioleti pe care ii strangeam vitejeste in maini. Evident ca apare in misiune echipa de controlori, in bulgara inspectori, care ne lasa din bilete un petic cat unghia mare. Coboram in statia de langa WTC Sofia si ne indreptam repede spre autogara IUG (cutia de tabla de sub pod), unde platim 5 leva pentru a ne imbarca in autobuzul de Samokov, care pleca la 7:30. Drumul ne poarta pe valea Iskrului, unde admiram salba de lacuri de acumulare si culmile pline de verdeata. La iesirea din defileu ne apare in fata salba de culmi a Rilei, avand caciula de zapada in partea somitala.

In Samokov dam iama in piata din spatele autogarii, unde gasim mici mari la chifla, branzoaice si ardei. Microbuzul de Borovets ne lasa in jurul orei 10:30 in fata nefolositoarei telegondole, prilej pentru a mai face o serie de cumparaturi din adormita statiune montana aflata la peste 1300 m altitudine. Pe la 11 plecam spre cabana Musala, la inceput pe drum asfaltat apoi pe drumul forestier care urca pe drumul ce urmeaza raul Bistrita. Dupa vreo jumate de ora ne oprim la limita Parcului National, unde ne documentam la un panou de informare bilingv. Nu dupa mult timp, incep sa apara petice de zapada pe larga poteca, care este de fapt o partie de ski ce serpuieste printre pietre si brazi. Dupa ce trecem raul pe un pod ce arata interdictia clara a accesului cu mijloace auto, incepe calvarul luptei cu zapada mare si umeda, ce acoperea in mare parte jepii ce strajuiau poteca Musalei. In fata noastra se ivesc varfurile Irecek si Musala, in timp ce noi ne chinuim sa scapam din capcanele zapezii de mai. Ne tratam pielea cu emulsia solara factor 20 a Cristinei, apoi continuam sa inaintam prin imensa caldare glaciara, transpirand din greu, in conditiile in care afara erau in jur de 18 grade la soare. De aici incepe calvarul meu prin oceanul de zapada. In lupta cu nametii si cu cele 93 + 15 kg ale mele, am ramas mult in urma, in apropierea mea fiind doar Andrei. Norocul meu, deoarece la un moment piciorul imi ramane prins intr-o capcana la peste 1 metru sub zapada, printre 3 crengi incrucisate de jneapan. Andrei ma ajuta la sapaturi si in circa 15 minute reusesc sa-mi eliberez piciorul ce aproape ca-mi amortise intr-o pozitie nefireasca. Rucsacul insa ma impiedica sa merg la suprafata asa ca il asez pe izopren, il leg cu un anou si carabe si il las in grija lui Andrei sa-l traga peste gheturile subrede. Dupa o lunga miscare agonica ajung si eu la cabana Musala (2300 m), unde observam ca din iulie 2007 cabanierul Mario a murit, asa ca iarna administrarea se face in sistem self service, existand cazarmament decent pentru toti turistii. Ne schimbam repede si trecem in sala de mese, unde are loc un adevarat festin, prilej cu care Adrian ne demonstreaza ca e un adevarat maestru al saormei cu carnati. Iesim pe afara pentru poze, admiram apusul soarelui moment in care Andreo se hotaraste sa dea o tura solo spre refugiul Everest. Noi ne bagam sub paturi si il asteptam pana in jur de ora 10, ora cand in concertul de camera al vantului ce izbea batrana cabana, se intercaleaza si zgomotul facut de temerarul nostru coleg. Se face un foc serios in soba, care reuseste sa ne usuce elegant echipamentul pana la rasaritul soarelui. La 6:45 incepem urcusul spre Musala, zapada pare mai tare, desi nu este inghetata prea tare, tinand cont ca temperatura este doar cu putin sub zero grade. Traseul ne duce destul de repede la refugiul Everest, unde eu renunt la rucsac si pastrez pe mine doar strictul necesar, inclusiv fotoaparatul, coltarii si pioletul. Apoi ne urnim cu voiosie. Urcusul final, strajuit de stalpi prevazuti cu cablu gros, nu ne pune prea mult la munca, asa ca pe la 10 si un pic ajungem cu totii pe varful Musala (2925,4 + 4 metri de zapada ce acopereau statia meteo). Cristina pune stapanire pe borna de nivel a Musalei si o declara pamant romanesc, sau ma rog, zapada romaneasca. Intram apoi in statia meteo, evident prin usa din tavan, unde meteorologul bulgar ne serveste cu vreo 20 de ceaiuri, iar unii din noi consuma din rezervele de hrana carate. Pe la ora 11 ne hotaram sa plecam la vale, nu inainte de a privi in zare catre Pirin moment in care varful intra in ceata pentru o perioada. La plecarea de la cabana Musala am intalnit un cuplu simpatic de bulgari, care a facut poze cu noi si ne-a dat o serie de sfaturi privind muntii lor si nu numai. Coborarea inceputa pe la ora 14 catre Borovets se sfarseste la 16:30 in fata hotelului Samokov in statiune. De aici luam microbuzul, care pentru 1,5 leva ne duce rapid in orasul Samokov, unde la 5:30 decola autobuzul de Sofia sau posibilul rechin spre Bansko. Facem o noua excursie in piata orasului, de unde ne intoarcem cu salata a la russe, mici, sandwichuri, iaurt si incercam sa obtinem un scor pentru microbuzul fantoma de Pirin. Cei 480 de leva ceruti ne fac sa alegem varianta de Sofia. Pe la 18:30 coboram in marginea Sofiei, de unde luam autobuzul 214 ce ne duce in circa 32 de minute in Gara Centrala a Sofiei. Aici Dinu si Mihai decid sa se intoarca acasa cu internationalul de 19:30, iar noi restul ne urcam in trenul ce porneste spre sud la 19:50, tren care are ca punct final Blagoevgradul, oras important aflat intre Pirin si Rila. Ajungem pe la ora 23 in Blagoevgrad pe traseul Pernic – Dupnitsa, dupa un traseu de aproape 3 ore. Din gara Blagoevgrad luam un taxi recomandat de un jandarm bulgar cu care intrasem in vorba in tren, taxi care ne costa 60 leva pentru traseul de 55 km Simitli - Predelo - Razlog - Bansko. Ajungem in Bansko unde gasim un hotel Lazur, loc unde ne cazam pe la ora 00:30 in conditii bune, pentru 10 euro de persoana pe noapte. Inainte de asta insa era sa ne cazam din greseala la hotelul Glazne pentru 60 de euro de caciula. In dimineata urmatoare, mai curati si mai uscati, incepem drumul spre Vihren. Evident ca totul incepe la un supermarket, unde ne umplem de conserve de peste cu fasole, salam, paine si conserve de ton. Pe drum intalnim un grup de copii aflat in excursie cu scoala, insotit de o invatoare in rochita alba pe care o cam batea vantul. De la 950 m (altitudinea statiunii Bansko) ne indreptam privirile spre culmile Pirinului avand ca destinatie cabana Vihren (1950 m) si varful Vihren (2914 m), sperand ca pe traseu vom avea ocazia sa facem autostopul pentru a scurta din traseu. Avem noroc si reusim sa parcurgem cu mijloace auto o buna parte din traseul pana la 1600 m. De acolo pana la popasul Banderitsa ajungem in circa 40 de minute, loc in care hotaram sa ne punem la masa. Salatele, supele, berea si gratarul isi fac loc in fata noastra, in timp ce admiram o bulgaroaica ce confundase Pirinul cu Mall-ul din Sofia. Ne cazam la cabana Vihren in jurul orei 14, iar pe la ora 15 pornim spre varful Vihren, traseu ce ocoleste varful de la est catre vest in scopul intrarii pe traseul mai accesibil catre culme. Pe urmele noastre calca apoi un grup masiv de slovaci, dar acestia se opresc pe undeva pe la 2500, reusind in schimb sa transforme poteca de zapada in cratere de gheata. Andrei, Cristina si Adrian ajung pe varf mult inaintea mea, adica pe la ora 19. Pe la 19:40 ajung si eu sus unde stau vreo 5 minute, prilej cat sa-mi faca Adrian cateva poze solo. Andrei si Cristina deja coborasera la vale din cauza ca frigul si vantul riscau sa-i inghete pe creasta. Pe la 21:35 intram in cabana Vihren, dupa un coboras plin de peripetii prin zapada plina de gauri si crengi de jneapan numai bune sa ne trimita in bolovani cu capul inainte. Seara in cabana se scurge repede, mancam si bem ceaiuri pana pe la ora 23, apoi urcam in camera unde aproape ca dam foc cabanei cu lemnele puse pe foc ce transforma sobita din fonta intr-o masa incandescenta de metal, aproape ca un filament de bec de luminos. Dimineata pe la 9 ne trezim, ne spalam cu roua zorilor pe ochisori, mancam o omleta si ne jucam cu motanul urias al cabanei caruia Cristina ii face cadou niste muschi tiganesc. La coborare nu ratam padurea unde troneaza un pin multisecular, dar si teresa unde mai radem o salata si o sticla de bere Zagorka. Gasim un rechin care ne duce repede in Bansko pentru 5 leva de caciula, direct la autogara. Acolo alt rechin ne agata si pentru 14 leva de om ne duce pana in Sofia in circa 2 ore (cale de 150 km). Trecem apoi strada prin loc interzis, sarim un gard si intrand in gara ne parcam rucsacii in bagajeria electronica pentru 3 leva de container in care intra 2 rucsaci. Ne-am cumparat si bilete de intoarcere la cuseta de patru locuri, asa ca suntem liberi sa hoinarim prin Sofia timp de 4 ore. Drumul nostru se termina in Parcul de pe Bulevardul Levski colt cu Ivan Vazov. Acolo am intrat eu la un Pizza |Hut sa cumpar o pizza, record de 28 de minute pana cand au reusit sa o livreze. Ne intoarcem la gara, facem ultimile poze, cumparam vreo 8 sticle de bere la 2 litri, ceva apa minerala si ne urcam in vagonul CFR spre casa. Admiram intre orele 8:30 si 9:30 superbul peisaj din culoarul montan ce duce spre Vrata, apoi dupa ce trecem de Plevna ne hotaram sa dormim, somn care tine pana pe la ora 02:00 cand timp de 2 ore suntem chinuiti de manevrele trenului si ale vamesilor din Ruse si Giurgiu. E destul de cald in vagon asa ca lumea sta cu picioarele pe geam o perioada :). Cristina asteapta sosirea vamesilor cu buletinul tinut pe incheietura mainii intr-un echilibru absolut paranormal. Ne trezim la 5:45 destul de brusc, iar la ora 06:00 coboram in Bucuresti Nord destul de ametiti, dar cu multumirea de a fi realizat traseul si obiectivele de acasa. La metrou gasca se sparge si fiecare pleaca spre casa cu gandul la ziua ce va urma si la turele viitoare.

LEGEA CE DA LIBER LA ABUZURI

LEGEA LUI MITICA DRAGOMIR

LEGE privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi jocurilor sportive

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 Organizatorii competiţiilor şi jocurilor sportive şi forţele de ordine angrenate au obligaţia să asigure spectatorilor, sportivilor şi oficialilor, protecţie şi securitate şi să ia măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea oricăror incidente ce s-ar produce pe traseele de afluire/defluire şi în interiorul locurilor de desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive, înainte, în timpul şi după terminarea competiţiei sau jocului sportiv.
Art. 2 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) competiţie sportivă - întrecere sportivă organizată pe ramuri de sport, între mai multe echipe sau concurenţi independenţi, pe baza unui regulament şi a unui program având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor în clasamentul final;
b) joc sportiv - întrecere sportivă de echipă, desfăşurată în cadrul sau în afara unei competiţii sportive, care poate vea caracter oficial sau amical, intern ori internaţional, şi se dispută pe baza unui regulament, având drept scop stabilirea unui învingător;
c) organizator de competiţii sportive – structură sportivă legal constituită şi recunoscută oficial, care are dreptul de a organiza competiţii sportive;
d) organizator de jocuri sportive – structură sportivă legal constituită şi recunoscută oficial, care organizează jocuri sportive, desfăşurate fie în cadrul unei competiţii sportive, fie separat, în cadrul unor întreceri sportive cu caracter amical;
e) oficial - persoana care reprezintă o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator, responsabil tehnic, medical ori administrativ din cadrul federaţiilor, ligilor, asoicaţiilor judeţene şi cluburilor, acreditaţi sau, după caz, autorizaţi în funcţiile ori poziţiile pe care le deţin;
f) grad de risc al competiţiei sau jocului sportiv – nivelul posibilităţii producerii unor fapte îndreptate împotriva ordinii şi siguranţei publice cu ocazia desfăşurării competiţiei sau jocului sportiv;
g) ordine publică - starea de legalitate, de echilibru şi de pace corsespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale şi de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, precum şi funcţionarea instituţiilor specifice statului de drept;
h) asigurarea ordinii publice – ansamblul măsurilor ce se întreprind pentu respectarea legalităţii, prevenirea şi descurajarea unor acţiuni care vizează tulburări sociale sau manifestări de violenţă pe timpul adunărilor şi manifestaţiilor publice, activităţilor culturale şi sportive, precum şi altor manifestări similare la care participă un public numeros;
i) restabilirea ordinii publice – ansamblul măurilor coerictive întreprinse de forţele de ordine şi rezultatul acestora de a readuce în starea iniţială ordinea şi siguranţa publică grav tulburate;
j) evacuarea spectatorilor – ansamblul măsurilor imperative desfăşurate de către structurile de ordine, de scoatere în mod orgnaizat din locul de desfăşurare a competiţiei sau jocului sportiv, a unui suporter, a unui grupd e suporteri sau a tuturor participanţilor;
k) stare vădită de ebrietate – consecinţă a consumului de băuturi alcoolice asupra comportamentului unei persoane, manifestată prin vorbire incorectă, mers sinuos şi greutăţi de orientare temporal-spaţială, precum şi prin mirosul specific de alcool emanat de către persoana în cauză;
l) control corporal preventiv şi al bagajelor – verificarea sumară a ţinutei vestimentare şi a bagajelor spectatorilor în scopul prevenirii introducerii în locurile de desfăşurare a competiţiei şi jocurilor sportive a obiectelor şi materialelor interzise;
m) interzicerea accesului sau participării la unele competiţii sau jocuri sportive – măsură de siguranţă dispusă de instanţa de judecată sau sancţiune contravenţională complementară dispusă de către agentul constatator, prin care se impune unei persoane interzicerea accesului, participării pe o perioadă de la trei luni până la trei ani la unele competiţii sa jocuri sportive, de genul celor unde acesta a săvârşit fapte de natură penală sau contravenţională.
n) baza sportivă - totalitatea terenurilor şi spaţilor, instalaţiilor şi construcţiilor special amenajate, în vederea organizării şi desfăşurării activităţii de educaţie fizică şi sport, delimitată în spaţiu de gardul împrejmuitor;
o) arenă sportivă - teren de sport împrejmuit cu tribune pentru spectatori, unde se desfăşoară jocul sportiv;
p) zona imediată locului de desfăşurare a competiţiilor sportive – perimetrul cuprins între porţile unde se efectuează controlul biletelor de acces şi limita exterioareă a bazei sportive;
r) zona apropiată locului de desfăşurare a competiţiilor sportive – eprimetrul cuprins între limita exterioară a zonei imediate şi străzile adiacente bazei sportive;
s) comandantul forţelor de ordine – comandantul efectivelor de jandarmi care execută misiunea de asigurare şi restabilire a ordinii publice;
ş) şeful dispozitivului de ordine şi securitate – persoană desemnată din cadrul societăţii de securitate privată care organizează, conduce şi coordonează activitatea desăşurată de către personalul societăţii pentru asigurarea ordinii şi securităţii în interiorul arenei sportive;
t) responsabil de securitate – persoană cu atribuţii de conducere din cadrul organizatorului de competiţii sau jocuri sportive, care asigură coordonarea dispozitivului de asigurare a ordinii publice realizat de către societatea de securitate privată şi relaţionarea cu forţele de ordine şi reprezentanţii celorlalte autorităţi şi instituţii care concură la desfăşurarea în bune condiţii a competiţiei sportive;
ţ) monitor de securitate – persoană desemnată din cdrul unităţii de jandarmi, în a cărei rază de competnţă îşi are sediul cluul sportiv, având ca atribuţii supravegherea comportamentului şi acţiunilor suporterilor clubului în cauză, precum şi relaţionarea între suporteri şi forţele de ordine;
u) ofiţer de informare – persoană desemnată din cadrul unităţii de jandarmi, în a cărei rază de competenţă îşi are sediul clubul sportiv, care are ca atribuţii relaţionarea între club şi unitatea de jandarmi, consilierea responsabilului de securitate al clubului pe probleme de securitate şi gestionarea datelor şi informaţiilor referitoare la comportamentul susţinătorilor clubului respectiv cunoscuţi cu un comportament turbulent;
v) punct de comandă - spaţiu destinat activităţilor de conducere şi coordonare a măsurilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, special amenajat şi dotat, care să permită o bună vizibilitate asupra terenului de joc şi a tribunelor.
Art. 3 Menţinerea ordinii publice în zona traseelor de deplasare către bazele sportive şi alte locuri destinate desfăşurării competiţiilor sportive, până la limita exterioară zonei apropiate, se realizează în mod nemijlocit de organele de poliţie competente teritorial.
Art. 4 (1) Asigurarea ordinii publice în zona apropiată şi imediată a bazelor sportive şi în alte locuri destinate desfăşurării competiţiilor sportive cu grad de risc, se realizează în mod nemijlocit de structurile de jandarmi competente teritorial.
(2) În situaţii clar determinate, stabilite prin planul de acţiuni întocmit în acest sens de către unitatea de jandarmi, asigurare aordinii în anumite locuri publice disputate în afara zonei apropiate se va efectua de către structurile de jandarmi competente teritorial.
(3) Locurile dispuse în afara zonei apropiate sunt pieţele, căile publice ori alte locuri unde există posibilitatea ca grupurile de suporteri adverşi să se întâlnească şi să tulbure ordinea de siguranţă publică.
Art. 5 (1) Răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine şi securitate în interiorul arenelor sportive revine organizatorilor, care pot încheia în acest sens contracte de prestări servicii, în condiţiile legii, cu societăţi de securitate privată.
(2) Asigurarea ordinii şi securităţii participanţilor în interiorul arenelor sportive în care se desfăşoară jocuri sportive cu grad de risc scăzut se poate face de către organizatori cu personal propriu.
(3) Organizatorii vor lua toate măsurile ce se impun pentru prevenirea incendiilor, asigurare aunei circulaţii fluente pe căile de acces, asigurarea unor căi de evaucare a spectatorilor în cazuri deosebite, în condţiile de siguranţă şi timp optim, şi menţinerea în stare de funcţionare a tuturor instalaţiilor specifice.
(4) Măsurile stabilite de organizator pentru asigurare aprotecţiei şi securităţii participanţilor în interiorul arenelor sportive se înscriu în planul de acţiune al societăţii de securitate privată care va presta serviciul de asigurare a ordinii publice. n acest sens, respo-nsabilul de securitate al organizatorului va solicita ofiţerului de informare date şi informaţii de interes operativ privind supoterii care vor participa la jocul sportiv.
(5) Planul de acţiune va fi aprobat de comandantul unităţii de jandarmi competente teritorial în toate situaţiile când activităţile se desfăşoară în cooperare cu societăţile de securitate privată.
(6) Fiecare unitate de jandarmi desemnează un ofiţer de informare însărcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de responsabilitate.
(7) Responsabilii cu securitate şi reprezentanţi ai grupurilor de suporteri au obligaţia de a transmite ofiţerului de informare toate detaliile referitoare la competiţiile în care este implicat clubul respectiv privind: deplasarea echipei, a oficialilor, jurnaliştilor acreditaţi şi coordonatele orare ale deplasării; locurile de cazare; deplasarea organizată de către club a unor suporteri; numărul de bilete achiziţionate de către suporteri, identitatea acestora, traseul de deplasare, agenţia de turism care organizează transportul şi modalitatea de transport folosită.
(8) Unitatea de jandarmi al cărei comandant a aprobat planul, are obligaţia de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite în planul de acţiune, precum şi de a dispune sancţiuni conform legii.
(9) Pentru prestarea serviciilor de asigurare a ordinii şi securităţii participanţilor în interiorul locurilor de desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive, societăţile de securitate privată au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.
Art. 6 (1) Responsabilul cu securitate, comandantul forţelor de ordine, şeful dispozitivului de ordine şi securitate, reprezentanţii poliţiei, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentantul Serviciului de ambulanţă şi, după caz, subpreefctul, îşi desfăşoară activitatea în punctul de comandă, urmărind coordonarea activităţilor desfăşurate de structurile proprii.
(2) În vederea stabilirii unor practici unitare la nivel naţional privind activitatea responsabililor de securitate, precum şi instruirea de specialitate a acestora, federaţiile sportive de specialitate vor desemna în structura proprie un responsabil de securitate, care va coordona acestă activitate.
(3) La stabilirea metodologiilor de instruire a responsabililor de securitate, federaţiile sportive pot solicita sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Române.
Art. 7 (1) După declararea jocului sportiv, comandantul unităţii de jandarmi competente teritorial împreună cu responsabilul de securitate al organizatorului, stabilesc gtradul de risc preliminat al jocului, solicitând la nevoie şi punctul de vedere al responsabilului de securitate al organizatorului de competiţie, care se consemnează în toate documentele de organizare.
(2) În situaţia desfăşurării unor jocuri sportive cu grad de risc ridicat este necesară prezenţa în arena sportivă a subprefectului judeţului sau al municipiului Bucureşti ori a înlocuitorului legal al acestuia.
Art. 8 (1) Restabilirea ordinii publice în interiorul locurilor de desfăşurare a jocurilor sportive se execută de efectivele de jandarmi, din iniţiativa comandantului acestora, cu aprobarea, după caz a subprefectului sau a înlocuitorului legal al acestuia, atunci când se constată că în urma producerii unor acte de violenţă de către participanţi este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a spectatorilor, jucătorilor, oficialilor sau a personalului desemnat să asigure ordinea publică.
(2) Pentru restabilirea într-un timp cât mai scurt a ordinii atunci când aceasta a fost grav tulburată, la solicitarea comandamentului forţelor de ordine sau ca urmare a autosesizării, oficialii responsabili vor dispune de îndată întreruperea parţială sau totală a jocului.
Art. 9 (1) Evacuarea unui grup de spectatori din arena sportivă, în situaţia în care prin fapte săvârşite de către aceştia se pune în pericol siguranţa desfăşurării competiţiei sportive, se face, după caz, la dispoziţia subprefectului sau la solicitarea responsabilului de securitate al organizatorului, care va cere în scris intervenţia forţelor de ordine.
(2) În situaţia producerii de incendii, distrugeri, catastrofe, a tulburării grave a ordinii publice sau a altor situaţii care pun în pericol viaţa, integritatea corporală ori sănătatea persoanelor, ori când nu s-a reuşit restabilirea ordinii publice, comandantul forţelor de ordine poate decide evacuarea parţială ori totală a spectatorilor.
(3) Spectatorul care în incinta locului de desfăşurare a jocului sportiv săvârşeşte una din faptele prevăzute la art. 18 lit. c), d), e), f), g), i) şi k), va fi evacuat fără a mai putea reveni, până la terminarea jocului sportiv, în locul de desfăşurare a acestuia.
(4) Observatorii desemnaţi de către federaţiile sportive de specialitate sau de către forurile sportive internaţionale, organizatoare ale competiţiilor conform regulamentelor de organizare şi desfăşurare, pot dispune organizatorului adoptare aunor măsuri specifice pentru asigurarea şi restabilirea ordinii, inclusiv de evacuare a spectatorilor, măsuri care prin delegatul oficial al organizatorului vor fi aduse la îndeplinire de către societatea de securitate privată sau de către forţele de ordine.

CAPITOLUL II
OBLIGAŢIILE ORGANIZATORILOR

Art. 10 (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de asigurare a ordinii şi siguranţei spectatorilor în arena sportivă, organizatorii jocurilor sportive au următoarele obligaţii:
a) să declare jocurile sportive naţionale şi internaţionale la unitatea de jandarmi competentă teritorial, cu cel puţin cinci zile înainte de data desfăşurării acestora; unitatea de jandarmi va înştiinţa administraţia publică locală despre data desfăşurării jocului sportiv, urmând ca reprezentanţii acesteia să dispună măsurile prevăzute de art. 15, din Legea 60/1991 republicată, privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice;
b) să stabilească împreună cu societate de securitate privată măsurile de asigurare a protecţiei şi securităţii participanţilor în incinta locului de desfăşurare a jocului sportiv, transpune în planul de acţiune, care va fi înaintat, după caz, pentru aprobare unităţii de jandarmi competente teritorial, cu cel puţin trei zile înainte de data desfăşurării jocului sportiv;
c) să efectueze, împreună cu societatea de securitate privată şi, după caz, cu structura de jandarmi competentă teritorial, înainte de efectuarea accesului spectatorilor, un control amănunţit al arenei pentru descoperirea şi îndepărtarea oricăror obiecte sau materiale interzise;
d) să asigure locurile de desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive cu sisteme eficiente de comunicare cu publicul;
e) să nu permită folosirea sistemelor de comunicare cu publicul pentru incitarea spectatorilor la violenţă, la producerea de distrugeri sau la denigrarea imaginii participanţilor la manifestările sau jocurile sportive;
f) să nu permită instalarea şi folosirea de către suporteri în arena sportivă a altor instalaţii de sonorizare, cu excepţia gigafoanelor portabile;
g) să amenajeze şi să pună la dispoziţia forţelor de ordine un punct de comandă;
h) să asigure înregistrarea şi supravegherea video a comprotamentului suporterilor în arena sportivă şi în zona porţilor de acces, pe timpul afluirii şi defluirii acestora, precum şi pe timpul desfăşurării jocului sportiv, printr-un sistem propriu, care va fi conectat în punctul de comandă şi va fi deservit de către un tehnician, sub îndrumarea unui reprezentant al forţelor de ordine;
i) să pună la dispoziţia forţelor de ordine înregistrarea video efectuată în condiţiile lit. h);
j) să afişeze în locurile vizibile atenţionări asupra faptului că îna rena sportivă suporterii vor fi supravegheaţi video;
k) să interzică vânzarea, distribuirea sau consumul băuturilor alcoolice sub orice formă, în incinta locurilor de desfăşurare a jocurilor sportive;
l) să se asigure că băuturile a căror comercializare este permisă să distribuie numai în pahare din hârtie sau din material plastic;
m) să se asigure că punctele de desfacere a băuturilor a căror comercializare este permisă sunt poziţionate la fiecare sector de tribună şi peluză;
n) să asigure funcţionarea instalaţiilor de apă curentă şi a grupurilor sanitare, care vor fi amplasate astfel încât să nu fie necesară deplasarea suporterilor dintr-un sector în altul;
o) să afişeze lizibil, în locuri vizibile, la porţile de acces, regulile ce trebuie să respectate la competiţiile şi jocurile sportive, materiale sau obiectele interzise a fi introduse în incinta locurilor de desfăşurare a acestora, precum şi sancţiunile care se aplică în astfel de cazuri;
p) să imprime pe tichetele de acces, pliante, programe sau pe alte materiale publicitare ori promoţionale, care sunt distribuite cu ocazia desfăşurării manifestărilor sau jocurile sportive, regulile ce trebuie respectate la competiţiile şi jocurile sportive, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în incinta locurilor de desfăşurare a acestora, precum şi sancţiunile care se aplica în situaţia nerespectării acestor reguli;
r) să interzică afişarea în locurile de desfăşurare a competiţiilor sau jocurilor sportive a emblemelor, pancartelor, banerelor, afişelor, steagurilor sau a altor suporturi care fac referiri ori conţin simboluri, sloganuri ori texte cu conţinut obscen sau care incită la denigrarea ţării, la xenofobie, la ură naţională, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă;
s) să interzică amplasarea de către suporteri a banerelor sau a altor mijloace de publicitate vizuală pe gardul care delimitează suprafaţa de joc de tribună sau în orice alte locuri să împiedice buna vizionare a jocului de către toţi spectatorii sau asigurare aintervenţiei oportune în caz de necesitate;
ş) să aducă la cunoştinţa spectatorilor, la începutul jocului sportiv precum şi în pauzele de joc sau ori de câte ori este nevoie, prin mijloace de comunicare, obligaţiile care revin spectatorilor pe timpul desfăşurării întrecerii sportive, principiile spiritului de fair-play, ale ordinii şi disciplinei, precum şi mesajele transmise de forţele de ordine;
t) să asigure bariere şi împrejmuiri adecvate pentru separarea grupurilor de suporteri şi a terenului de joc, realizate prin construcţii rezistente, urmărind refacerea acestora în cazul deteriorării până la organizarea competiţiei sau jocului sportiv următor;
ţ) să asigure amplasarea, la porţile de acces în incinta arenei sportive, a unor dispozitive metalice rotative prevăzute cu sistem de contorizare (turnicheţi), în vederea efectuării unui control riguros al accesului;
u) în situaţia desfăşurării unor jocuri sportive în afara ţării, în cadrul unor competiţii internaţionale la care participă şi grupuri de suporteri ai clubului român sau ai echipei naţionale, acesta sau federaţia de specialitate va asigura includerea unor ofiţeri jandarmi în delegaţia oficială, care vor coopoera cu forţele de ordine din ţara repectivă pe linia prevenirii actelor de violenţă şi a ieşirilor necontrolate ale suporterilor;
v) să transmită prin responsabilul de securitate, ofiţerului de informare din cadrul unităţii de jandarmi competente teritorial, datele de identificare şi precizări cu privire la itinerarii şi mijloacele de deplasare ale suporterilor, în cazul în care clubul sportiv sau federaţia de specialitate asigură organizarea deplasării acestora, în vederea susţinerii echipei favorite, într-o altă localitate în ţară sau în străinătate;
x) să asigure numerotarea sectoarelor, rândurilor şi locurilor ce urmează a fi ocupate de suporteri, precum şi amplasarea de indicatoare pentru îndrumarea spectatorilor spre locurile înscrise pe documentele de acces;
y) să asigure un loc pentru depozitarea obiectelor reţinute în urma efectuării controlului corporal preventiv pentru restituire, confiscare sau distrugere.
(2) Pentru efectuarea accesului spectatorilor în arena sportivă, organizatorii jocurilor sportive au următorele obligaţii:
a) să efectueze la intrarea în arena sportivă, un control riguros al persoanelor şi al bagajelor acestora, având ca scop împiedicarea introducerii în stadion a unor obiecte sau materiale de genul celor prevăzute la art. 10, alin. 1, lit. r), şi alin. 2, lit. b);
b) să nu permită accesul la jocurile sportive persoanelor cărora le-a fost interzis accesul la asemenea genuri de manifestări, persoanelor care se află în stare vădită de ebrietate sau se află în mod evident sub influenţa substanţelor halucinogene, persoanelor care au asupra lor băuturi alcoolice, făclii, torţe artificii, petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru şocuri electrice, substanţe toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante, recipienţi, corpuri contondenten, cuţite, pumnale, şişuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere ori lovire, precum şi persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuală de genul celor prevăzute la art. 10, alin. 1, lit. r);
c) să reţină obiectele sau materialele prevăzute la art. 10, alin. 1, lit. r) şi alin. 2, lit. b), sesizând de îndată forţele de ordine pentru luarea măsurilor legale ce se impun;
d) să imprime pe toate documentele de acces sectorul rândul şi locul ce urmează a fi ocupat de către persoanele care solicită achiziţionarea biletelor de acces sau beneficiază din partea organizatorului de documente de acces în mod gratuit;
e) să asigure emiterea şi distribuirea abonamentelor către suporteri, urmărind inserarea pe fiecare abonament în parte a datelor de identificare ale posesorului şi a unei fotografii a acestuia, precum şi ţinerea unor evidenţe clare a abonaţilor, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor legale referitoare la protecţia datelor cu caracter personal;
f) să controleze distribuirea biletelor, în limita locurilor admise, fără a depăşi 90% din capacitatea locului de desfăşurare a jocului sportiv;
g) să asigure seperarea grupurilor de suporteri rivali prin rezervarea de locuri amplasate în sectoare opuse şi asigurarea accesului acestora prin căi separate de acces;
h) să prezinte la solicitarea scrisă a unităţii de jandarmi competente teritorial situaţia privind datele de identificare ale abonaţilor proprii, în vederea identificării persoanelor care, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sau jocurilor sportive au săvârşit fapte antisociale;
i) să permită accesul în arena sportivă a unor efective de jandarmi în ţinută civilă care vor desfăşura activităţi de monitorizare a modului de comportare a suporterilor, precum şi a modului în care personalul societăţii de securitate privată îşi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin planul de acţiune;
j) să stabilescă, prin reglementări proprii, accesul în arena sportivă a reprezentanţilor mass-media, precum şi accesul acestora pe suprafaţa de joc sau în zona vestiarelor, comunicând datele de identificare ale ziariştilor acreditaţi şi modelul documentelor de acces eliberate în acest sens atât societăţii de securitate privată, cât şi forţelor de ordine;
k) să interzică accesul la competiţiile şi jocurile sportive cu grad de risc ridicat, a minorilor sub 14 ani neînsoţiţi de o persoană adultă;
l) emiterea de documente de acces pe care le va distribui gratuit, în situaţia în care intenţionează să permită accesul tuturor suporterilor sau a unor categorii de suporteri de genul copiilor, elevilor şi studenţilor, femeilor sau pensionarilor, fără achitarea contravalorii biletului de acces;
(3) Federaţiile sportive de specialitate, după consultarea Agenţiei Naţionale pentru Sport şi a Jandarmeriei Române, vor stabili care din obligaţiile prevăzute la art. 10, alin. (1) şi (2), în sarcina organizatorilor de jocuri sportive, vor fi impuse acestora pentru jocurile desfăşurate în eşaloanele inferioare ale competiţiilor sportive, precum şi pentru sporturile la care participă un număr redus de spectatori şi care de regulă, nu sunt generatoare de violenţă.
(4) Comisiile judeţene de acţiune împotriva violenţei îns port sau comisia municipiului Bucureşti pot stabili în sarcina organizatorilor obligaţii suplimentare faţă de cele stabilite de federaţiile sportive de specialitate, în condiţiile în care se constată necesitatea adoptării acestora pentru anumite jocuri sportive.
(5) n situaţia stadioanelor în incinta cărora se desfăşoară meciuri de fotbal, în vederea separării eficiente a grupurilor de suporteri adverşi, organizatorii vor dispune ridicare aunor garduri sau a altor obstacole rezistente, care să delimiteze suprafaţa de joc şi sectoarele de tribună;
(6) Dimensiunile, amplasarea, materialele folostie în confecţionare şi modul de construcţie se stabilesc de către federaţia de specialitate, după consultarea prealabilă a reprezentnaţilor Jandarmeriei Române.
Art. 11 (1) Înainte de începerea fiecărui sezon competiţional, toate arenele în incinta cărora se desfăşoară competiţii sportive cu grad de risc, sunt supuse unei examinări din punct de vedere al securităţii.
(2) Examinarea se efectuează de către o comisie care are în componenţă un reprezentant al unităţii de jandarmi competentă teritorial, un reprezentant al organizatorului competiţiei şi responsabilul de securitate al organizatorului de joc.
(3) Cu această ocazie, comisia stabileşte şi locul de dispunere în arena sportivă a suporterilor echipei oaspete, loc ce va rămâne neschimbat pe toată durata desfăşurării competiţiei.
(4) În situaţia în care comisia de examinare constată că nu sunt îndeplinite normele pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a întrecerilor sportive, poate propune organizatorului competiţiei sportive retragerea dreptului orgnaizatorului de joc de a desfăşura jocuri sportive în arena respectivă, desfăşurarea jocurilor fără spectatori sau interziceerea accesului spectatorilor în anumite sectoare de tribună.
(5) În situaţai în care au fost acordate termene pentru remedierea unor deficienţe, după îndeplinirea acestor termene, comisia va efecuta o nouă examinare a arenei sportive, pentru constatarea modului în care sarcinile trasate anterioar au fost îndeplinite de către organizator.
(6) Constatările comisiei se materializează într-un proces-verbal în care se vor consemna neregulile constatate şi termenele stabilite pentru remedierea acestora;
(7) Un exemplare al procesului-verbal va fi înaintat comisiei de acţiune împotriva violenţei în sport judeţene sau a municipiului Bucureşti, care va efectua anual o analiză a respectării condiţiilor de securitate a arenelor sportive în care se desfăşoară competiţii şi jocuri sportive situate pe raza teritorială a judeţului respectiv.

CAPITOLUL III
OBLIGAŢIILE SOCIETĂŢII DE SECURITATE PRIVATĂ

Art. 12 (1) Pentru prestarea serviciilor angajate, societăţile de securitate privată pot desfăşura următoarele activităţi, în măsura în care acestea sunt stabilite în sarcina lor de organizatori prin contractul de prestări servicii:
a) efectuarea, în dreptul porţilor de acces, a controlului corporal preventiv şi al bagajelor pentru spectatori, precum şi verificarea documentelor de acces;
b) reţinerea obiectelor şi materialelor prevăzute la art. 10, alin. 1, lit. r) şi alin. 2, lit. b) pe care spectatorii au început sau le-au introdus în arena sportivă şi predarea lor forţelor de ordine;
c) interzicerea accesului în incinta arenei sportive a persoanelor prevăzute la art. 10, alin. 2, lit. b) şi predarea acestora forţelor de ordine;
d) realizarea de cordoane, baraje, patrule, posturi su a altor elemente de dispozitiv, pentru asigurarea ordinii în arena sportivă;
e) îndrumarea suporterilor pentru ocuparea de către aceştia a locurilor prevăzute pe bilete, abonamente, invitaţii sau alte documente de acces;
f) interzicerea pătrunderii în suprafaţa de joc sau în zona vestiarelor şi a băncilor de rezerve a persoanelor care nu au drept de acces în aceste zone;
g) evacuarea individuală sau a grupurilor mici de suporteri care tulbură ordinea publică în arena sportivă;
h) participarea la evacuarea grupurilor mari de suporteri ori cu risc de agresivitate şi violenţă, alături de forţele de ordine ale jandarmeriei;
i) efectuarea oricăror altor măsuri consemnate în planurile de acţiune aprobate, conform prevederilor art. 5, alin. 4 din prezenta lege;
(2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor legale, personalul societăţilor de securiatte poate fi dotat cu mijloace de apărare autorizate, pe care le va folosi conform dispoziţiilor legale.
(3) Dotarea personalului, pentru fiecare activitate desfăşurată, va fi stabilită prin planul de acţiune, conform atribuţiilor fiecărui element de dispozitiv în parte.
(4) Personalul societăţilor de securitate se compune din agenţi de control-acces, agenţi de ordine şi intervenţie, agenţi de pază, şefi de dispozitiv.
(5) Personalul societăţilor de securitate are obligaţia de a purta în timp-ul serviciului uniforma inscripţionată conform regulamentului de organizare şi funcţionare, precum şi un ecuson de identificare cu numele şi prenumele, amplasat la vedere, iar peste unformă va purta o vestă de culoare distinctivă, fluorescentă, stabilită de comun acord cu organizatorul, cu inscripţia “ORDINE/STEWARD”.
(6) Personalul care asigură securitatea oficialilor poate purta în timpul serviciului uniforma stabilită sau ţinută civilă, conform prevederilor contractuale.
Art. 13 Societăţile de securitate privată şi personalul acestora beneficiază de drepturile legale şi răspunde civil, material, disciplinar, contravenţional sau penal pentru modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, fiind obligaţi să repecte drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Art. 14 În timpul executării serviciului, personalul de ordine şi securitate are următoarele drepturi şi obligaţii:
a) să nu permită accesul în arena sportivă a persoanelor prevăzute la art. 10, alin. (2), lit. b) sau a celor care au asupra lor materiale de genul celor prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. r) din prezenta lege;
b) să execute controlul corporal preventiv al suporterilor, controlul bagajelor, precum şi controlul documentelor de acces; controlul corporal se efectuează numai de către persoane de acelaşi sex cu persoana controlată;
c) să îndrume suporterii în vederea ocupării locurilor prevăzute pe bilete, abonamente, invitaţii sau orice alte documente de acces;
d) să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni sau alte fapte ilicite în arena sportivă şi să le predea forţelor de ordine;
e) să oprească şi să predea jandarmeriei sau poliţiei pe făptuitor şi bunurile sau valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, în cazul contravenţiilor şi infracţiunilor flagrante, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată o notă de constatare privind aspectele sesizate şi măsurile luate;
f) să poarte şi să folosească gradual mijloacele din dotare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru înlăturarea unor stări de pericol îndreptate împotriva sa sau a altor persoane, pentru prevenirea deteriorării bunurilor, limitarea efectelor unor dezastre ori incendii;
g) să sesizeze jandarmeria sau poliţia, după caz, despre săvârşirea unor fapte de natură contravenţională sau penală, precum şi despre producerea unor fapte de tulburare a ordinii şi liniştii publice, sprijinind jandarmii sau poliţiştii în îndeplinirea atribuţiilor legale;
h) la nevoie, să solicite sprijinul forţelor de ordine pentru îndeplinirea atribuţiilor încredinţate.
Art. 15 (1) În timpul executării serviciului, şeful dispozitivului de ordine şi securitate, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 14, are şi următoarele atribuţii:
a) să organizeze, să conducă şi să controleze activitatea de ordine şi securitate, precum şi modul de executare a servicului de către personalul din subordine;
b) să informeze de îndată organizatorul, prin persoana responsabilului de securitate şi jandarmeria, prin persoana comandantului forţelor de ordine, despre evenimentele produse pe timpul activităţii şi să ţină evidenţa acestora;
c) să execute instruirea personalului din subordine înainte de a intra în serviciu;
d) să nu permită intrarea în serviciu a personalului aflat sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor halucinogene, a acelora care nu au echipamentul complet sau nu sunt apţi fizic sau psihic, şi să ia măsura înlocuirii acestora în serviciu în cazul în care constată asemenea situaţii.
(2) În situaţia tulburării grave a ordinii publice în arena sportivă, şeful dispozitivului de ordine şi securitate va lua toate măsurile pentru respectarea întocmai de către personalul din subordine a dispoziţiilor primite în acest sens de la comandantul forţelor de ordine.
Art. 16 Personalul desemnat să asigure securitatea oficialilor pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 14, are şi următoarele atribuţii specifice;
a) să apere persoana căreia îi asigură securitatea împotriva unor atacuri care pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile acesteia;
b) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanei beneficiare de gardă de corp, când aceasta a fost rănită;
c) să anunţe şeful de dispozitiv de îndată ce intră înposesia unor date sau informaţii depsre iminenţa pregătirii sau săvârşirii unor infracţiuni îndreptate împotriva persoanelor cărora li se asigură protecţia;
d) să oprească şi să imobilieze, în funcţie de posibilităţi, persoanele care au săvârşit fapte de natură a pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile persoanelor cărora li se asigură protecţia şi să le predea de îndată forţelor de ordine.

CAPITOLUL IV
OBLIGAŢIILE SPECTATORILOR

Art. 17 (1) Spectatorii sunt obligaţi să respecte cu stricteţe măsurile stabilite de organizatori şi forţele de ordine pe traseele de deplasare către/de la locurile de desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive, în apropierea şi în interiorul bazelor sportive.
(2) La solicitarea forţelor de ordine sau a personalului societăţii de securitate privată spectatorii au obligaţia de a prezenta documente de acces şi actele de identitate.
(3) Spectatorii au obligaţi de a prezenta, la solicitarea forţelor de ordine sau a personalului societăţii de securitate materialele de publicitate vizuală aflate asupra lor.
(4) Monitorii de securitate vor supraveghea comportamentul spectatorilor, atât pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportivă, cât şi în interiorul acesteia şi vor participa la identificarea persoanelor care tulbură ordinea şi liniştea publică.

Art. 18 Spectatorilor le este interzis:

a) să introducă sau să încerce introducerea în arena sportivă sau în orice alt loc de desfăşurare a unei competiţii sau a unui joc sportiv de băuturi alcoolice, făclii, artificii, petarde, torţe, recipienţi, materiale explozive, incendiare ori fumigene, substanţe toxice, halucinogene, iritant-lacrimogene sau paralizante, dispozitive pentru şocuri electrice, corpuri contondente, cuţite, pumnale, şişuri, castete ori asemenea obiecte ce pot fi folosite la acţiuni de tulburare a ordinii publice sau care pot conduce la producerea actelor de violenţă;
b) să introducă sau să încerce introducerea, precum şi afişarea de inscripţii, embleme, pancarte, banere, afişe, steaguri ori alte suporturi ce conţin simboluri, sloganuri ori texte cu caracter fascist, care incită la denigrarea ţării, la xenofobie, la ură naţională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă publică, a celor care conţin texte sau imagini obscene sau care denigrează ori defăimează imaginea participanţilor la competiţiiile sau jocurile sportive, inclusiv a spectatorilor;
c) să arunce cu obiecte în teren sau în direcţia altor persoane sau spectatori, ori către bunuri mobile şi imobile aflate în incinta sau în apropierea arenei sportive;
d) să escaladeze gardurile ce delimitează spaţiul de joc ori gardurile interioare de separare a sectoarelor, sau să intre pe spaţiul de joc, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;
e) să deterioreze sau să distrugă mobilierul, instalaţiilor ori amenajările existente în interiorul locurilor de desfăşurare a competiţiilor sportive;
f) să ocupe alte locuri decât cele prevăzute pe bilete, abonamente, invitaţii, sau alte documente de acces, fără permisiunea organizatorilor, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;
g) să profereze ori să scandeze cuvinte sau expresii obscene, jignitoare ori care denigrează sau defăimează imaginea oficialilor, a societăţii de securitate privată ori a forţelor de ordine sau a reprezentanţilor acestora;
h) să instige la xenofobie, la ură naţională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă publică;
i) să pătrundă în stare de embrietate sau să consume băuturi alcoolice într-o bază sportivă în timpul desfăşurării unei competiţii/joc sportiv;
j) să pătrundă prin încălcarea normelor legale de acces în arena sportivă;
k) să-şi ascundă faţa cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii, exceptând situaţiile când acest lucru este impus din considerente religioase.

CAPITOLUL V
INTERZICEREA ACCESULUI LA COMPETIŢII SAU JOCURI SPORTIVE

Art. 19 (1) În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 26, alin. 1, lit. b) şi c), dacă agentul constatator apreciază că prezenţa pe viitor a făptuitorului în incinta unei baze sportive constituie un pericol pentru participanţi şi pentru desfăşurarea în siguranţă a competiţiei sau jocului sportiv, poate dispune aplicarea în sarcina contravenientului a sancţiunii contravenţionale complementare de interzicere pe o perioadă de la trei luni la trei ani a accesului la competiţiile sportive de genul celor la care acesta a săvârşit fapte antisociale.
(2) Sancţionarea contravenţională complementară se consemnează de către agentul constatator în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţpiei, alături de sancţiunea principală aplicată.
(3) Plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal nu suspendă executare sancţiunii complementare.
(4) La cererea petentului, instanţa de judecată investită cu soluţionarea plângerii, poate dispune prin încheiere suspendarea executării sancţiunii contravenţionale complementare.
Art. 20 (1) În cazul în care o persoană cu ocazia desfăşurării uneic ompetiţii sau joc sportiv sau în legătură cu aceasta, a săvârşit o faptă de natură penală, pentru a preîntâmpina comiterea unor asemenea fapte în viitor, agentul constatator propune procurorului luarea faţă de cel în cauză a măsurii interzicerii accesului la competiţiile sportive de genul celor la care acesta a săvârşit respectivele fapte.
(2) Măsura interzicerii accesului este o măsură de siguranţă cu regim special de genul celor prevăzute la art. 111 din Codul penal.
(3) Măsura poate fi luată pe o perioadă de trei luni până la trei ani, chiar şi în condiţiile în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă penală.
(4) Măsura va putea fi luată în mod provizoriu şi în cursul urmăririi penale sau al judecăţii dacă urmărirea se va efectua cu lăsarea în stare de libertate a făptuitorului.
Art. 21 (1) Dacă procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, la întocmirea ordonanţei de unere în mişcare a acţiunii penale sau a rechizitoriului consideră că este necesară aplicarea acestei măsuri, fiind întrunite condiţiile mai sus menţionate, înaintează instanţei în termen de 24 de ore, ordonanţa sau rechizitoriul şi propunerea de luare a măsurii de siguranţă.
(2) În cursul urmăririi penale sau al judecăţii, măsura de siguranţă poate fi dispusă provizoriu pe o durată de până la 180 de zile, cu posibilitatea de prelungire a acestui termen.
(3) Instanţa dispune luarea măsurii de siguranţă numai după ascultarea învinuitului ori inculpatului şi în prezenţa apărătorului şi a procurorului.
(4) Hotărârea instanţei de judecată prin care s-a confirmat măsura poate fi atacată separat cu recurs; recursul nu suspendă executarea.
(5) În dispozitivul hotărârii se precizează genul competiţiilor şi jocurilor sportive la care îi este interzis făptuitorului să participe şi perioada în care îi este interzisă participarea.
(6) În cazurile prevăzute în art. 262 pct. 2, art.265 şi 268 din Codul de procedură penală, procurorul trimite dosarul cauzei la instanţă, pentru ca judecătorul care a dispus în cursul urmăririi penale măsura de siguranţă să dispună asupra prelungirii sau revocării acesteia.
(7) Încheierea prin care instanţa dispune cu privire la această măsură se trimite procurorului, care face menţiune despre aceasta în ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale, de suspendare a urmăririi penale, de restituire sau de trimitere la organul competent.
(8) În termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, instanţa are obligaţia de a o comunica şi organelor de poliţie, unităţii de jandarmi de la locul de domiciliu sau reşedinţă al/a persoanei sancţionate, precum şi Agenţiei Naţionale pentru Sport, în vederea luării măsurilor care se impun.
Art. 22 (1) Inspectorul General al Jandarmeriei Române constituţie, în condiţiile legii, baza de date cu persoanele sancţionate pentru faptele săvârşite în legătură cu competiţiile şi jocurile sportive, precum şi cu persoanele cunoscute ca turbulente.
(2) După declararea competiţiilor şi jocurilor sportive, unitatea de jandarmi competentă teritorial comunică organizatorilor competiţiei sau jocului sportiv datele de identitate ale persoanelor cărora le-a fost interzis accesul la competiţia saujocul sportiv.
Art. 23 În cazul jocurilor sportive cu caracter internaţional, desfăşurate în străinătate, cluburile, prin intermediul responsabililor de securitate vor înştiinţa unitatea de jandarmi competentă teritorial despre intenţia oricăror persoane împotriva cărora s-a dispus măsura interzicerea accesului de a se deplasa în ţara unde are loc jocul sau competiţia sportivă în cauză.
Art. 24 În situaţia în care există indicii că persoana împotriva căreia s-a dispus măsura interzicerii accesului intenţionează să participe la o competiţie sau joc sportiv în afara graniţelor ţării, unitatea de jandarmi competentă teritorial, prin intermediul Punctului naţional informare fotbal, va aduce la cunoştinţa organelor de poliţie sau jandarmerie din locul de desfăşurare al jocului sportiv datele de identificare ale acesteia.

CAPITOLUL VI
SANCŢIUNI

Art. 25 Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională sau penală.
Art. 26 (1) Constituţie contravenţii următoarele fapte, comise înainte, în timpul sau după terminarea competiţiei sau jocului sportiv, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 50 lei la 200 lei, pentru nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. l), v), art. 17 alin. (2) şi art. 18, lit. f);
b) cu amendă de la 200 lei la 750 lei sau prestarea a 50-200 de ore activităţi în folosul comunităţii, pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 17, alin. 3, art. 18, lit. a), b), i), j), şi k);
c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 100-300 ore activităţi în folosul comunităţii, pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 18, lit. c), d), e) şi g);
d) cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. a), b), j), k), m), n), o), p), s), ş), ţ) şi x) şi art. 10, alin. (2), lit. a), c), d), i), j) şi k);
e) cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei şi suspendarea pe o perioadă de la o lună la şase luni a dreptuli de a organiza competiţii sau jocuri sportive, pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. c), d), f), r) şi y) şi art. 10 alin. (2), lit. b), f) şi h);
f) cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei şi suspendarea pe o perioadă de la şase luni la un an a dreptului de a organiza competiţii sau jocuri sportive, pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. e), g), h), i), şi t) şi art. 10, alin. (2), lit. e), g) şi l).
(2) Suspendarea dreptului de a organiza competiţii şi jocuri sportive se dispune de federaţia de specialitate, la propunerea organului constatator.
Art. 27 Incitarea în public sau prin mass-media, a suporterilor la acte de violenţă, de către conducătorii de cluburi sau oficialii acestora, se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.
Art. 28 (1) Nerespectarea de către societatea de securitate privată a obligaţiilor prevăzute constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 10.000 lei.
(2) Săvârşirea următoarelor fapte de către personalul societăţii de securitate privată constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni:
a) cu amendă de la 50 lei la 100 lei, nerespectarea prevederilor art. 14 lit. (a), (b), (d), (e) şi (g);
b) cu amendă de la 100 lei la 200 lei, nerespectarea prevederilor art. 16 lit. (c);
Art. 29 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către poliţişti şi jandarmi, sau, după caz, de către instanţa de judecată.
Art. 30 În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute în prezenta lege contravenientul poate achita, în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Art. 31 Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 32 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă, săvârşirea în mod repetat a faptelor prevăzute la art. 18, lit. a), b), c), d), e) şi g).
(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la doi ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, opunerea cu violenţă faţă de reprezentanţii organizatorului, faţă de personalul societăţilor de securitate privată sau faţă de forţele de ordine ori împiedicarea de a-şi exercita atriobuţiile legale privind asigurarea ordinii în desfăşurarea competiţiilor sau jocurile sportive.
(3) Fapta unei persoane, căreia i s-a interzis accesul la unele competiţii sau jocuri sportive, de a se afla în arena sportivă unde se desfăşoară o competiţie sau un joc sportiv de genul celor pentru care s-a dispus interdicţia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.
(4) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, deţinerea de către o persoană fizică, care se află într-o bază sportivă sau în locul de desfăşurare a oricăror competiţii sau jocuri sportive, a făcliilor, artificiilor, torţelor, petardelor, materialelor explozive, incendiare ori fumigene.
(5) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la patru ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, utilizarea într-o bază sportivă sau în locul de desfăşurare a oricăror competiţii sau jocuri sportive, înainte, în timpul sau după terminarea jocului sportiv a făcliilor, artificiilor, torţelor, petardelor, materialelor explozive, incendiare ori fumigene; pedeapsa se măreşte în cazul provocării de vătămări unor persoane fizice sau a suspendării partidei.
(6) Constatarea infracţiunilor mai sus menţionate se face de către jandarmi şi poliţişti.

CAPITOLUL VII
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art. 33 (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, federaţiile şi ligile sportive de specialitate vor proceda la modificarea şi completarea în mod corespunzător a regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare.
(2) Tot în acest temen, Federaţia Română de Fotbal va emite norme specifice referitoare la dimensiunile, amplasarea, materialele folosite în confecţionare şi modul de construcţie a gardurilor şi împrejurimilor care vor fi amplasate în incinta bazelor sportive, conform art. 10, alin. (5) şi (6).
Art. 34 Dispoziţiile art. 10, alin. (1), lit. h) se aplică în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 35 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea 1.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Ordonanţa nr. 11/2006 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în sport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, aprobată prin Legea nr. 299/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 605 din 13 iulie 2006.