Adevaruri neconvenabile

Bani pentru bloggeri - Noua era a internautilor

2008-08-19T23:19:00.000-07:00

In aceste zile s-a inaugurat in Romania serviciul BaniPePost.com, un sistem ce va aduce bloggerilor recompense financiare din partea companiilor interesate sa-si faca cunoscute produsele folosind blogosfera. In functie de popularitatea, credibilitatea si evident numarul de cititori ai fiecarui blog aceste sume pot deveni importante cu timpul. Ramane de vazut care vor fi companiile ce vor sustine acest proiect interesant si cat de mult va creste lumea blogurilor din Romania sub umbrela acestei initiative laudabile.

Succes tuturor bloggerilor romani!

Romania joaca fotbal in lanul de lalele

2008-06-17T10:26:00.000-07:00

Scriu aceste ganduri inainte de meciul cu Olanda si incerc sa fiu obiectiv...echipa Olandei chiar daca joaca cu rezervele ramane la un nivel cel putin egal cu al Romaniei...daca ai nostri vor face un meci mare simt ca poate obtine o victorie cu 2-1 sau 3-2. Daca nu reusim sa ne concentram e posibil sa pierdem cu 2-0. Italia si Franta 99 % nu vor face meci egal, scorul cel mai probabil pare 2-1, nu stiu cine va invinge dar sanse mai mari pare a avea Italia. Un scor egal cred ca nu ne califica in proportie de 99% ... dar exista o mica sansa sa ne calificam chiar daca pierdem, sper sa nu ne agatam doar de ea si sa aratam ca meritam sa ne calificam ca niste invingatori si nu ca niste pomanagii ;)

Hai Romania! Azi este momentul in care poti arata intregii Europe fotbalistice dar si restului omenirii ca ai caracter si forta... sa fiti tari si fara teama ... daca vom pierde cu Olanda jucand la fel de bine adversarul inseamna ca sunteti niste eroi si meritati aplauzele noastre, daca castigati astazi sunt sigur ca toti romanii va vor multumi si ca multumire nimeni, niciodata, nu va uita isprava voastra din "Grupa Mortii"!

Tura pe zapada

2008-05-09T17:43:00.000-07:00

La ora 19:00 descind in Gara de Nord, fiind sunat la cateva secunde de Andrei si Cristina care erau deja pe peron de ceva vreme. Are loc prima intalnire „ever” cu cei doi viitori tovarasi de natatie prin zapezile Bulgariei. In curand apare si Mihai, urmat de Dinu, care ne arata noul model tehnic de cutie de coltari. Gasim trenul la peronul 6 si ne urcam repejor in vagonul cu cusete, toti 6 urmand a locui o noapte ca sardelele supraetajate in casa CFR-ului pana la Sofia. La 19:53 trenul se pune in miscare, prilej pentru noi de a deschide discutia cu privire la traseul celor patru zile de tura. Dupa vreo 90 de minute, ajungem in Giurgiu, unde stationam circa 40 de minute, pana cand vamesii romani termina controlul intregului tren. Pornim apoi spre Dunare, calcand destul de timid peste podul Prieteniei, pe sub care batranul fluviu lucea cu discretie. In gara din Ruse trenul sta mai bine de ora, dar, din pacate, primele 20 de minute le traim inchisi in vagoane ca teroristii pana la finalizarea controlului vamal. Scapati de embargou, dam o raita la bufetul garii, de unde cumparam haleala bulgareasca ieftina si supradimensionata. Cu un mic contingent de recruti format din Andrei, Dinu si Adrian, ies din gara si tragem o hoinareala pe strazile orasului de unde cumpar iaurt, bere si suc de mandarine cu gust de vopsea. Evident ca Adrian nu luase buletinul cu el, aspect de care si-a adus aminte in momentul in care am intalnit o patrula de politie la iesirea dintr-o alimentara. Dupa ce trenul nostru a pornit catre Sofia, am inceput sa facem paturile si in jur de ora 11:30 am trecut la cele vesnice, pardon, temporare, respectiv un somn de voie. In zorii zilei de 1 mai ne trezim cu putin timp inainte de intrarea in Gara Centrala Sofia, cat sa avem timp sa ne imbracam si sa ne echipam asa cum trebuie. In imensa gara sofiota gasim repede o casa de schimb valutar unde unii din noi platesc un tribut imens atunci cand solicita schimbarea leilor in leva. In fata garii ne luam cu totii cate 2 bilete de autobuz a cate 0,7 leva, unul pe persoana fizica si unul pe bagaj. Ne urcam in autobuz, unde reusim sa speriem lumea cu armata noastra de pioleti pe care ii strangeam vitejeste in maini. Evident ca apare in misiune echipa de controlori, in bulgara inspectori, care ne lasa din bilete un petic cat unghia mare. Coboram in statia de langa WTC Sofia si ne indreptam repede spre autogara IUG (cutia de tabla de sub pod), unde platim 5 leva pentru a ne imbarca in autobuzul de Samokov, care pleca la 7:30. Drumul ne poarta pe valea Iskrului, unde admiram salba de lacuri de acumulare si culmile pline de verdeata. La iesirea din defileu ne apare in fata salba de culmi a Rilei, avand caciula de zapada in partea somitala.

In Samokov dam iama in piata din spatele autogarii, unde gasim mici mari la chifla, branzoaice si ardei. Microbuzul de Borovets ne lasa in jurul orei 10:30 in fata nefolositoarei telegondole, prilej pentru a mai face o serie de cumparaturi din adormita statiune montana aflata la peste 1300 m altitudine. Pe la 11 plecam spre cabana Musala, la inceput pe drum asfaltat apoi pe drumul forestier care urca pe drumul ce urmeaza raul Bistrita. Dupa vreo jumate de ora ne oprim la limita Parcului National, unde ne documentam la un panou de informare bilingv. Nu dupa mult timp, incep sa apara petice de zapada pe larga poteca, care este de fapt o partie de ski ce serpuieste printre pietre si brazi. Dupa ce trecem raul pe un pod ce arata interdictia clara a accesului cu mijloace auto, incepe calvarul luptei cu zapada mare si umeda, ce acoperea in mare parte jepii ce strajuiau poteca Musalei. In fata noastra se ivesc varfurile Irecek si Musala, in timp ce noi ne chinuim sa scapam din capcanele zapezii de mai. Ne tratam pielea cu emulsia solara factor 20 a Cristinei, apoi continuam sa inaintam prin imensa caldare glaciara, transpirand din greu, in conditiile in care afara erau in jur de 18 grade la soare. De aici incepe calvarul meu prin oceanul de zapada. In lupta cu nametii si cu cele 93 + 15 kg ale mele, am ramas mult in urma, in apropierea mea fiind doar Andrei. Norocul meu, deoarece la un moment piciorul imi ramane prins intr-o capcana la peste 1 metru sub zapada, printre 3 crengi incrucisate de jneapan. Andrei ma ajuta la sapaturi si in circa 15 minute reusesc sa-mi eliberez piciorul ce aproape ca-mi amortise intr-o pozitie nefireasca. Rucsacul insa ma impiedica sa merg la suprafata asa ca il asez pe izopren, il leg cu un anou si carabe si il las in grija lui Andrei sa-l traga peste gheturile subrede. Dupa o lunga miscare agonica ajung si eu la cabana Musala (2300 m), unde observam ca din iulie 2007 cabanierul Mario a murit, asa ca iarna administrarea se face in sistem self service, existand cazarmament decent pentru toti turistii. Ne schimbam repede si trecem in sala de mese, unde are loc un adevarat festin, prilej cu care Adrian ne demonstreaza ca e un adevarat maestru al saormei cu carnati. Iesim pe afara pentru poze, admiram apusul soarelui moment in care Andreo se hotaraste sa dea o tura solo spre refugiul Everest. Noi ne bagam sub paturi si il asteptam pana in jur de ora 10, ora cand in concertul de camera al vantului ce izbea batrana cabana, se intercaleaza si zgomotul facut de temerarul nostru coleg. Se face un foc serios in soba, care reuseste sa ne usuce elegant echipamentul pana la rasaritul soarelui. La 6:45 incepem urcusul spre Musala, zapada pare mai tare, desi nu este inghetata prea tare, tinand cont ca temperatura este doar cu putin sub zero grade. Traseul ne duce destul de repede la refugiul Everest, unde eu renunt la rucsac si pastrez pe mine doar strictul necesar, inclusiv fotoaparatul, coltarii si pioletul. Apoi ne urnim cu voiosie. Urcusul final, strajuit de stalpi prevazuti cu cablu gros, nu ne pune prea mult la munca, asa ca pe la 10 si un pic ajungem cu totii pe varful Musala (2925,4 + 4 metri de zapada ce acopereau statia meteo). Cristina pune stapanire pe borna de nivel a Musalei si o declara pamant romanesc, sau ma rog, zapada romaneasca. Intram apoi in statia meteo, evident prin usa din tavan, unde meteorologul bulgar ne serveste cu vreo 20 de ceaiuri, iar unii din noi consuma din rezervele de hrana carate. Pe la ora 11 ne hotaram sa plecam la vale, nu inainte de a privi in zare catre Pirin moment in care varful intra in ceata pentru o perioada. La plecarea de la cabana Musala am intalnit un cuplu simpatic de bulgari, care a facut poze cu noi si ne-a dat o serie de sfaturi privind muntii lor si nu numai. Coborarea inceputa pe la ora 14 catre Borovets se sfarseste la 16:30 in fata hotelului Samokov in statiune. De aici luam microbuzul, care pentru 1,5 leva ne duce rapid in orasul Samokov, unde la 5:30 decola autobuzul de Sofia sau posibilul rechin spre Bansko. Facem o noua excursie in piata orasului, de unde ne intoarcem cu salata a la russe, mici, sandwichuri, iaurt si incercam sa obtinem un scor pentru microbuzul fantoma de Pirin. Cei 480 de leva ceruti ne fac sa alegem varianta de Sofia. Pe la 18:30 coboram in marginea Sofiei, de unde luam autobuzul 214 ce ne duce in circa 32 de minute in Gara Centrala a Sofiei. Aici Dinu si Mihai decid sa se intoarca acasa cu internationalul de 19:30, iar noi restul ne urcam in trenul ce porneste spre sud la 19:50, tren care are ca punct final Blagoevgradul, oras important aflat intre Pirin si Rila. Ajungem pe la ora 23 in Blagoevgrad pe traseul Pernic – Dupnitsa, dupa un traseu de aproape 3 ore. Din gara Blagoevgrad luam un taxi recomandat de un jandarm bulgar cu care intrasem in vorba in tren, taxi care ne costa 60 leva pentru traseul de 55 km Simitli - Predelo - Razlog - Bansko. Ajungem in Bansko unde gasim un hotel Lazur, loc unde ne cazam pe la ora 00:30 in conditii bune, pentru 10 euro de persoana pe noapte. Inainte de asta insa era sa ne cazam din greseala la hotelul Glazne pentru 60 de euro de caciula. In dimineata urmatoare, mai curati si mai uscati, incepem drumul spre Vihren. Evident ca totul incepe la un supermarket, unde ne umplem de conserve de peste cu fasole, salam, paine si conserve de ton. Pe drum intalnim un grup de copii aflat in excursie cu scoala, insotit de o invatoare in rochita alba pe care o cam batea vantul. De la 950 m (altitudinea statiunii Bansko) ne indreptam privirile spre culmile Pirinului avand ca destinatie cabana Vihren (1950 m) si varful Vihren (2914 m), sperand ca pe traseu vom avea ocazia sa facem autostopul pentru a scurta din traseu. Avem noroc si reusim sa parcurgem cu mijloace auto o buna parte din traseul pana la 1600 m. De acolo pana la popasul Banderitsa ajungem in circa 40 de minute, loc in care hotaram sa ne punem la masa. Salatele, supele, berea si gratarul isi fac loc in fata noastra, in timp ce admiram o bulgaroaica ce confundase Pirinul cu Mall-ul din Sofia. Ne cazam la cabana Vihren in jurul orei 14, iar pe la ora 15 pornim spre varful Vihren, traseu ce ocoleste varful de la est catre vest in scopul intrarii pe traseul mai accesibil catre culme. Pe urmele noastre calca apoi un grup masiv de slovaci, dar acestia se opresc pe undeva pe la 2500, reusind in schimb sa transforme poteca de zapada in cratere de gheata. Andrei, Cristina si Adrian ajung pe varf mult inaintea mea, adica pe la ora 19. Pe la 19:40 ajung si eu sus unde stau vreo 5 minute, prilej cat sa-mi faca Adrian cateva poze solo. Andrei si Cristina deja coborasera la vale din cauza ca frigul si vantul riscau sa-i inghete pe creasta. Pe la 21:35 intram in cabana Vihren, dupa un coboras plin de peripetii prin zapada plina de gauri si crengi de jneapan numai bune sa ne trimita in bolovani cu capul inainte. Seara in cabana se scurge repede, mancam si bem ceaiuri pana pe la ora 23, apoi urcam in camera unde aproape ca dam foc cabanei cu lemnele puse pe foc ce transforma sobita din fonta intr-o masa incandescenta de metal, aproape ca un filament de bec de luminos. Dimineata pe la 9 ne trezim, ne spalam cu roua zorilor pe ochisori, mancam o omleta si ne jucam cu motanul urias al cabanei caruia Cristina ii face cadou niste muschi tiganesc. La coborare nu ratam padurea unde troneaza un pin multisecular, dar si teresa unde mai radem o salata si o sticla de bere Zagorka. Gasim un rechin care ne duce repede in Bansko pentru 5 leva de caciula, direct la autogara. Acolo alt rechin ne agata si pentru 14 leva de om ne duce pana in Sofia in circa 2 ore (cale de 150 km). Trecem apoi strada prin loc interzis, sarim un gard si intrand in gara ne parcam rucsacii in bagajeria electronica pentru 3 leva de container in care intra 2 rucsaci. Ne-am cumparat si bilete de intoarcere la cuseta de patru locuri, asa ca suntem liberi sa hoinarim prin Sofia timp de 4 ore. Drumul nostru se termina in Parcul de pe Bulevardul Levski colt cu Ivan Vazov. Acolo am intrat eu la un Pizza |Hut sa cumpar o pizza, record de 28 de minute pana cand au reusit sa o livreze. Ne intoarcem la gara, facem ultimile poze, cumparam vreo 8 sticle de bere la 2 litri, ceva apa minerala si ne urcam in vagonul CFR spre casa. Admiram intre orele 8:30 si 9:30 superbul peisaj din culoarul montan ce duce spre Vrata, apoi dupa ce trecem de Plevna ne hotaram sa dormim, somn care tine pana pe la ora 02:00 cand timp de 2 ore suntem chinuiti de manevrele trenului si ale vamesilor din Ruse si Giurgiu. E destul de cald in vagon asa ca lumea sta cu picioarele pe geam o perioada :). Cristina asteapta sosirea vamesilor cu buletinul tinut pe incheietura mainii intr-un echilibru absolut paranormal. Ne trezim la 5:45 destul de brusc, iar la ora 06:00 coboram in Bucuresti Nord destul de ametiti, dar cu multumirea de a fi realizat traseul si obiectivele de acasa. La metrou gasca se sparge si fiecare pleaca spre casa cu gandul la ziua ce va urma si la turele viitoare.

LEGEA CE DA LIBER LA ABUZURI

2008-01-08T11:14:00.000-08:00

LEGEA LUI MITICA DRAGOMIR

LEGE privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi jocurilor sportive

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 Organizatorii competiţiilor şi jocurilor sportive şi forţele de ordine angrenate au obligaţia să asigure spectatorilor, sportivilor şi oficialilor, protecţie şi securitate şi să ia măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea oricăror incidente ce s-ar produce pe traseele de afluire/defluire şi în interiorul locurilor de desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive, înainte, în timpul şi după terminarea competiţiei sau jocului sportiv.
Art. 2 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) competiţie sportivă - întrecere sportivă organizată pe ramuri de sport, între mai multe echipe sau concurenţi independenţi, pe baza unui regulament şi a unui program având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor în clasamentul final;
b) joc sportiv - întrecere sportivă de echipă, desfăşurată în cadrul sau în afara unei competiţii sportive, care poate vea caracter oficial sau amical, intern ori internaţional, şi se dispută pe baza unui regulament, având drept scop stabilirea unui învingător;
c) organizator de competiţii sportive – structură sportivă legal constituită şi recunoscută oficial, care are dreptul de a organiza competiţii sportive;
d) organizator de jocuri sportive – structură sportivă legal constituită şi recunoscută oficial, care organizează jocuri sportive, desfăşurate fie în cadrul unei competiţii sportive, fie separat, în cadrul unor întreceri sportive cu caracter amical;
e) oficial - persoana care reprezintă o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator, responsabil tehnic, medical ori administrativ din cadrul federaţiilor, ligilor, asoicaţiilor judeţene şi cluburilor, acreditaţi sau, după caz, autorizaţi în funcţiile ori poziţiile pe care le deţin;
f) grad de risc al competiţiei sau jocului sportiv – nivelul posibilităţii producerii unor fapte îndreptate împotriva ordinii şi siguranţei publice cu ocazia desfăşurării competiţiei sau jocului sportiv;
g) ordine publică - starea de legalitate, de echilibru şi de pace corsespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale şi de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, precum şi funcţionarea instituţiilor specifice statului de drept;
h) asigurarea ordinii publice – ansamblul măsurilor ce se întreprind pentu respectarea legalităţii, prevenirea şi descurajarea unor acţiuni care vizează tulburări sociale sau manifestări de violenţă pe timpul adunărilor şi manifestaţiilor publice, activităţilor culturale şi sportive, precum şi altor manifestări similare la care participă un public numeros;
i) restabilirea ordinii publice – ansamblul măurilor coerictive întreprinse de forţele de ordine şi rezultatul acestora de a readuce în starea iniţială ordinea şi siguranţa publică grav tulburate;
j) evacuarea spectatorilor – ansamblul măsurilor imperative desfăşurate de către structurile de ordine, de scoatere în mod orgnaizat din locul de desfăşurare a competiţiei sau jocului sportiv, a unui suporter, a unui grupd e suporteri sau a tuturor participanţilor;
k) stare vădită de ebrietate – consecinţă a consumului de băuturi alcoolice asupra comportamentului unei persoane, manifestată prin vorbire incorectă, mers sinuos şi greutăţi de orientare temporal-spaţială, precum şi prin mirosul specific de alcool emanat de către persoana în cauză;
l) control corporal preventiv şi al bagajelor – verificarea sumară a ţinutei vestimentare şi a bagajelor spectatorilor în scopul prevenirii introducerii în locurile de desfăşurare a competiţiei şi jocurilor sportive a obiectelor şi materialelor interzise;
m) interzicerea accesului sau participării la unele competiţii sau jocuri sportive – măsură de siguranţă dispusă de instanţa de judecată sau sancţiune contravenţională complementară dispusă de către agentul constatator, prin care se impune unei persoane interzicerea accesului, participării pe o perioadă de la trei luni până la trei ani la unele competiţii sa jocuri sportive, de genul celor unde acesta a săvârşit fapte de natură penală sau contravenţională.
n) baza sportivă - totalitatea terenurilor şi spaţilor, instalaţiilor şi construcţiilor special amenajate, în vederea organizării şi desfăşurării activităţii de educaţie fizică şi sport, delimitată în spaţiu de gardul împrejmuitor;
o) arenă sportivă - teren de sport împrejmuit cu tribune pentru spectatori, unde se desfăşoară jocul sportiv;
p) zona imediată locului de desfăşurare a competiţiilor sportive – perimetrul cuprins între porţile unde se efectuează controlul biletelor de acces şi limita exterioareă a bazei sportive;
r) zona apropiată locului de desfăşurare a competiţiilor sportive – eprimetrul cuprins între limita exterioară a zonei imediate şi străzile adiacente bazei sportive;
s) comandantul forţelor de ordine – comandantul efectivelor de jandarmi care execută misiunea de asigurare şi restabilire a ordinii publice;
ş) şeful dispozitivului de ordine şi securitate – persoană desemnată din cadrul societăţii de securitate privată care organizează, conduce şi coordonează activitatea desăşurată de către personalul societăţii pentru asigurarea ordinii şi securităţii în interiorul arenei sportive;
t) responsabil de securitate – persoană cu atribuţii de conducere din cadrul organizatorului de competiţii sau jocuri sportive, care asigură coordonarea dispozitivului de asigurare a ordinii publice realizat de către societatea de securitate privată şi relaţionarea cu forţele de ordine şi reprezentanţii celorlalte autorităţi şi instituţii care concură la desfăşurarea în bune condiţii a competiţiei sportive;
ţ) monitor de securitate – persoană desemnată din cdrul unităţii de jandarmi, în a cărei rază de competnţă îşi are sediul cluul sportiv, având ca atribuţii supravegherea comportamentului şi acţiunilor suporterilor clubului în cauză, precum şi relaţionarea între suporteri şi forţele de ordine;
u) ofiţer de informare – persoană desemnată din cadrul unităţii de jandarmi, în a cărei rază de competenţă îşi are sediul clubul sportiv, care are ca atribuţii relaţionarea între club şi unitatea de jandarmi, consilierea responsabilului de securitate al clubului pe probleme de securitate şi gestionarea datelor şi informaţiilor referitoare la comportamentul susţinătorilor clubului respectiv cunoscuţi cu un comportament turbulent;
v) punct de comandă - spaţiu destinat activităţilor de conducere şi coordonare a măsurilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, special amenajat şi dotat, care să permită o bună vizibilitate asupra terenului de joc şi a tribunelor.
Art. 3 Menţinerea ordinii publice în zona traseelor de deplasare către bazele sportive şi alte locuri destinate desfăşurării competiţiilor sportive, până la limita exterioară zonei apropiate, se realizează în mod nemijlocit de organele de poliţie competente teritorial.
Art. 4 (1) Asigurarea ordinii publice în zona apropiată şi imediată a bazelor sportive şi în alte locuri destinate desfăşurării competiţiilor sportive cu grad de risc, se realizează în mod nemijlocit de structurile de jandarmi competente teritorial.
(2) În situaţii clar determinate, stabilite prin planul de acţiuni întocmit în acest sens de către unitatea de jandarmi, asigurare aordinii în anumite locuri publice disputate în afara zonei apropiate se va efectua de către structurile de jandarmi competente teritorial.
(3) Locurile dispuse în afara zonei apropiate sunt pieţele, căile publice ori alte locuri unde există posibilitatea ca grupurile de suporteri adverşi să se întâlnească şi să tulbure ordinea de siguranţă publică.
Art. 5 (1) Răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine şi securitate în interiorul arenelor sportive revine organizatorilor, care pot încheia în acest sens contracte de prestări servicii, în condiţiile legii, cu societăţi de securitate privată.
(2) Asigurarea ordinii şi securităţii participanţilor în interiorul arenelor sportive în care se desfăşoară jocuri sportive cu grad de risc scăzut se poate face de către organizatori cu personal propriu.
(3) Organizatorii vor lua toate măsurile ce se impun pentru prevenirea incendiilor, asigurare aunei circulaţii fluente pe căile de acces, asigurarea unor căi de evaucare a spectatorilor în cazuri deosebite, în condţiile de siguranţă şi timp optim, şi menţinerea în stare de funcţionare a tuturor instalaţiilor specifice.
(4) Măsurile stabilite de organizator pentru asigurare aprotecţiei şi securităţii participanţilor în interiorul arenelor sportive se înscriu în planul de acţiune al societăţii de securitate privată care va presta serviciul de asigurare a ordinii publice. |n acest sens, respo-nsabilul de securitate al organizatorului va solicita ofiţerului de informare date şi informaţii de interes operativ privind supoterii care vor participa la jocul sportiv.
(5) Planul de acţiune va fi aprobat de comandantul unităţii de jandarmi competente teritorial în toate situaţiile când activităţile se desfăşoară în cooperare cu societăţile de securitate privată.
(6) Fiecare unitate de jandarmi desemnează un ofiţer de informare însărcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de responsabilitate.
(7) Responsabilii cu securitate şi reprezentanţi ai grupurilor de suporteri au obligaţia de a transmite ofiţerului de informare toate detaliile referitoare la competiţiile în care este implicat clubul respectiv privind: deplasarea echipei, a oficialilor, jurnaliştilor acreditaţi şi coordonatele orare ale deplasării; locurile de cazare; deplasarea organizată de către club a unor suporteri; numărul de bilete achiziţionate de către suporteri, identitatea acestora, traseul de deplasare, agenţia de turism care organizează transportul şi modalitatea de transport folosită.
(8) Unitatea de jandarmi al cărei comandant a aprobat planul, are obligaţia de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite în planul de acţiune, precum şi de a dispune sancţiuni conform legii.
(9) Pentru prestarea serviciilor de asigurare a ordinii şi securităţii participanţilor în interiorul locurilor de desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive, societăţile de securitate privată au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.
Art. 6 (1) Responsabilul cu securitate, comandantul forţelor de ordine, şeful dispozitivului de ordine şi securitate, reprezentanţii poliţiei, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentantul Serviciului de ambulanţă şi, după caz, subpreefctul, îşi desfăşoară activitatea în punctul de comandă, urmărind coordonarea activităţilor desfăşurate de structurile proprii.
(2) În vederea stabilirii unor practici unitare la nivel naţional privind activitatea responsabililor de securitate, precum şi instruirea de specialitate a acestora, federaţiile sportive de specialitate vor desemna în structura proprie un responsabil de securitate, care va coordona acestă activitate.
(3) La stabilirea metodologiilor de instruire a responsabililor de securitate, federaţiile sportive pot solicita sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Române.
Art. 7 (1) După declararea jocului sportiv, comandantul unităţii de jandarmi competente teritorial împreună cu responsabilul de securitate al organizatorului, stabilesc gtradul de risc preliminat al jocului, solicitând la nevoie şi punctul de vedere al responsabilului de securitate al organizatorului de competiţie, care se consemnează în toate documentele de organizare.
(2) În situaţia desfăşurării unor jocuri sportive cu grad de risc ridicat este necesară prezenţa în arena sportivă a subprefectului judeţului sau al municipiului Bucureşti ori a înlocuitorului legal al acestuia.
Art. 8 (1) Restabilirea ordinii publice în interiorul locurilor de desfăşurare a jocurilor sportive se execută de efectivele de jandarmi, din iniţiativa comandantului acestora, cu aprobarea, după caz a subprefectului sau a înlocuitorului legal al acestuia, atunci când se constată că în urma producerii unor acte de violenţă de către participanţi este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a spectatorilor, jucătorilor, oficialilor sau a personalului desemnat să asigure ordinea publică.
(2) Pentru restabilirea într-un timp cât mai scurt a ordinii atunci când aceasta a fost grav tulburată, la solicitarea comandamentului forţelor de ordine sau ca urmare a autosesizării, oficialii responsabili vor dispune de îndată întreruperea parţială sau totală a jocului.
Art. 9 (1) Evacuarea unui grup de spectatori din arena sportivă, în situaţia în care prin fapte săvârşite de către aceştia se pune în pericol siguranţa desfăşurării competiţiei sportive, se face, după caz, la dispoziţia subprefectului sau la solicitarea responsabilului de securitate al organizatorului, care va cere în scris intervenţia forţelor de ordine.
(2) În situaţia producerii de incendii, distrugeri, catastrofe, a tulburării grave a ordinii publice sau a altor situaţii care pun în pericol viaţa, integritatea corporală ori sănătatea persoanelor, ori când nu s-a reuşit restabilirea ordinii publice, comandantul forţelor de ordine poate decide evacuarea parţială ori totală a spectatorilor.
(3) Spectatorul care în incinta locului de desfăşurare a jocului sportiv săvârşeşte una din faptele prevăzute la art. 18 lit. c), d), e), f), g), i) şi k), va fi evacuat fără a mai putea reveni, până la terminarea jocului sportiv, în locul de desfăşurare a acestuia.
(4) Observatorii desemnaţi de către federaţiile sportive de specialitate sau de către forurile sportive internaţionale, organizatoare ale competiţiilor conform regulamentelor de organizare şi desfăşurare, pot dispune organizatorului adoptare aunor măsuri specifice pentru asigurarea şi restabilirea ordinii, inclusiv de evacuare a spectatorilor, măsuri care prin delegatul oficial al organizatorului vor fi aduse la îndeplinire de către societatea de securitate privată sau de către forţele de ordine.

CAPITOLUL II
OBLIGAŢIILE ORGANIZATORILOR

Art. 10 (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de asigurare a ordinii şi siguranţei spectatorilor în arena sportivă, organizatorii jocurilor sportive au următoarele obligaţii:
a) să declare jocurile sportive naţionale şi internaţionale la unitatea de jandarmi competentă teritorial, cu cel puţin cinci zile înainte de data desfăşurării acestora; unitatea de jandarmi va înştiinţa administraţia publică locală despre data desfăşurării jocului sportiv, urmând ca reprezentanţii acesteia să dispună măsurile prevăzute de art. 15, din Legea 60/1991 republicată, privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice;
b) să stabilească împreună cu societate de securitate privată măsurile de asigurare a protecţiei şi securităţii participanţilor în incinta locului de desfăşurare a jocului sportiv, transpune în planul de acţiune, care va fi înaintat, după caz, pentru aprobare unităţii de jandarmi competente teritorial, cu cel puţin trei zile înainte de data desfăşurării jocului sportiv;
c) să efectueze, împreună cu societatea de securitate privată şi, după caz, cu structura de jandarmi competentă teritorial, înainte de efectuarea accesului spectatorilor, un control amănunţit al arenei pentru descoperirea şi îndepărtarea oricăror obiecte sau materiale interzise;
d) să asigure locurile de desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive cu sisteme eficiente de comunicare cu publicul;
e) să nu permită folosirea sistemelor de comunicare cu publicul pentru incitarea spectatorilor la violenţă, la producerea de distrugeri sau la denigrarea imaginii participanţilor la manifestările sau jocurile sportive;
f) să nu permită instalarea şi folosirea de către suporteri în arena sportivă a altor instalaţii de sonorizare, cu excepţia gigafoanelor portabile;
g) să amenajeze şi să pună la dispoziţia forţelor de ordine un punct de comandă;
h) să asigure înregistrarea şi supravegherea video a comprotamentului suporterilor în arena sportivă şi în zona porţilor de acces, pe timpul afluirii şi defluirii acestora, precum şi pe timpul desfăşurării jocului sportiv, printr-un sistem propriu, care va fi conectat în punctul de comandă şi va fi deservit de către un tehnician, sub îndrumarea unui reprezentant al forţelor de ordine;
i) să pună la dispoziţia forţelor de ordine înregistrarea video efectuată în condiţiile lit. h);
j) să afişeze în locurile vizibile atenţionări asupra faptului că îna rena sportivă suporterii vor fi supravegheaţi video;
k) să interzică vânzarea, distribuirea sau consumul băuturilor alcoolice sub orice formă, în incinta locurilor de desfăşurare a jocurilor sportive;
l) să se asigure că băuturile a căror comercializare este permisă să distribuie numai în pahare din hârtie sau din material plastic;
m) să se asigure că punctele de desfacere a băuturilor a căror comercializare este permisă sunt poziţionate la fiecare sector de tribună şi peluză;
n) să asigure funcţionarea instalaţiilor de apă curentă şi a grupurilor sanitare, care vor fi amplasate astfel încât să nu fie necesară deplasarea suporterilor dintr-un sector în altul;
o) să afişeze lizibil, în locuri vizibile, la porţile de acces, regulile ce trebuie să respectate la competiţiile şi jocurile sportive, materiale sau obiectele interzise a fi introduse în incinta locurilor de desfăşurare a acestora, precum şi sancţiunile care se aplică în astfel de cazuri;
p) să imprime pe tichetele de acces, pliante, programe sau pe alte materiale publicitare ori promoţionale, care sunt distribuite cu ocazia desfăşurării manifestărilor sau jocurile sportive, regulile ce trebuie respectate la competiţiile şi jocurile sportive, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în incinta locurilor de desfăşurare a acestora, precum şi sancţiunile care se aplica în situaţia nerespectării acestor reguli;
r) să interzică afişarea în locurile de desfăşurare a competiţiilor sau jocurilor sportive a emblemelor, pancartelor, banerelor, afişelor, steagurilor sau a altor suporturi care fac referiri ori conţin simboluri, sloganuri ori texte cu conţinut obscen sau care incită la denigrarea ţării, la xenofobie, la ură naţională, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă;
s) să interzică amplasarea de către suporteri a banerelor sau a altor mijloace de publicitate vizuală pe gardul care delimitează suprafaţa de joc de tribună sau în orice alte locuri să împiedice buna vizionare a jocului de către toţi spectatorii sau asigurare aintervenţiei oportune în caz de necesitate;
ş) să aducă la cunoştinţa spectatorilor, la începutul jocului sportiv precum şi în pauzele de joc sau ori de câte ori este nevoie, prin mijloace de comunicare, obligaţiile care revin spectatorilor pe timpul desfăşurării întrecerii sportive, principiile spiritului de fair-play, ale ordinii şi disciplinei, precum şi mesajele transmise de forţele de ordine;
t) să asigure bariere şi împrejmuiri adecvate pentru separarea grupurilor de suporteri şi a terenului de joc, realizate prin construcţii rezistente, urmărind refacerea acestora în cazul deteriorării până la organizarea competiţiei sau jocului sportiv următor;
ţ) să asigure amplasarea, la porţile de acces în incinta arenei sportive, a unor dispozitive metalice rotative prevăzute cu sistem de contorizare (turnicheţi), în vederea efectuării unui control riguros al accesului;
u) în situaţia desfăşurării unor jocuri sportive în afara ţării, în cadrul unor competiţii internaţionale la care participă şi grupuri de suporteri ai clubului român sau ai echipei naţionale, acesta sau federaţia de specialitate va asigura includerea unor ofiţeri jandarmi în delegaţia oficială, care vor coopoera cu forţele de ordine din ţara repectivă pe linia prevenirii actelor de violenţă şi a ieşirilor necontrolate ale suporterilor;
v) să transmită prin responsabilul de securitate, ofiţerului de informare din cadrul unităţii de jandarmi competente teritorial, datele de identificare şi precizări cu privire la itinerarii şi mijloacele de deplasare ale suporterilor, în cazul în care clubul sportiv sau federaţia de specialitate asigură organizarea deplasării acestora, în vederea susţinerii echipei favorite, într-o altă localitate în ţară sau în străinătate;
x) să asigure numerotarea sectoarelor, rândurilor şi locurilor ce urmează a fi ocupate de suporteri, precum şi amplasarea de indicatoare pentru îndrumarea spectatorilor spre locurile înscrise pe documentele de acces;
y) să asigure un loc pentru depozitarea obiectelor reţinute în urma efectuării controlului corporal preventiv pentru restituire, confiscare sau distrugere.
(2) Pentru efectuarea accesului spectatorilor în arena sportivă, organizatorii jocurilor sportive au următorele obligaţii:
a) să efectueze la intrarea în arena sportivă, un control riguros al persoanelor şi al bagajelor acestora, având ca scop împiedicarea introducerii în stadion a unor obiecte sau materiale de genul celor prevăzute la art. 10, alin. 1, lit. r), şi alin. 2, lit. b);
b) să nu permită accesul la jocurile sportive persoanelor cărora le-a fost interzis accesul la asemenea genuri de manifestări, persoanelor care se află în stare vădită de ebrietate sau se află în mod evident sub influenţa substanţelor halucinogene, persoanelor care au asupra lor băuturi alcoolice, făclii, torţe artificii, petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru şocuri electrice, substanţe toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante, recipienţi, corpuri contondenten, cuţite, pumnale, şişuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere ori lovire, precum şi persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuală de genul celor prevăzute la art. 10, alin. 1, lit. r);
c) să reţină obiectele sau materialele prevăzute la art. 10, alin. 1, lit. r) şi alin. 2, lit. b), sesizând de îndată forţele de ordine pentru luarea măsurilor legale ce se impun;
d) să imprime pe toate documentele de acces sectorul rândul şi locul ce urmează a fi ocupat de către persoanele care solicită achiziţionarea biletelor de acces sau beneficiază din partea organizatorului de documente de acces în mod gratuit;
e) să asigure emiterea şi distribuirea abonamentelor către suporteri, urmărind inserarea pe fiecare abonament în parte a datelor de identificare ale posesorului şi a unei fotografii a acestuia, precum şi ţinerea unor evidenţe clare a abonaţilor, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor legale referitoare la protecţia datelor cu caracter personal;
f) să controleze distribuirea biletelor, în limita locurilor admise, fără a depăşi 90% din capacitatea locului de desfăşurare a jocului sportiv;
g) să asigure seperarea grupurilor de suporteri rivali prin rezervarea de locuri amplasate în sectoare opuse şi asigurarea accesului acestora prin căi separate de acces;
h) să prezinte la solicitarea scrisă a unităţii de jandarmi competente teritorial situaţia privind datele de identificare ale abonaţilor proprii, în vederea identificării persoanelor care, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sau jocurilor sportive au săvârşit fapte antisociale;
i) să permită accesul în arena sportivă a unor efective de jandarmi în ţinută civilă care vor desfăşura activităţi de monitorizare a modului de comportare a suporterilor, precum şi a modului în care personalul societăţii de securitate privată îşi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin planul de acţiune;
j) să stabilescă, prin reglementări proprii, accesul în arena sportivă a reprezentanţilor mass-media, precum şi accesul acestora pe suprafaţa de joc sau în zona vestiarelor, comunicând datele de identificare ale ziariştilor acreditaţi şi modelul documentelor de acces eliberate în acest sens atât societăţii de securitate privată, cât şi forţelor de ordine;
k) să interzică accesul la competiţiile şi jocurile sportive cu grad de risc ridicat, a minorilor sub 14 ani neînsoţiţi de o persoană adultă;
l) emiterea de documente de acces pe care le va distribui gratuit, în situaţia în care intenţionează să permită accesul tuturor suporterilor sau a unor categorii de suporteri de genul copiilor, elevilor şi studenţilor, femeilor sau pensionarilor, fără achitarea contravalorii biletului de acces;
(3) Federaţiile sportive de specialitate, după consultarea Agenţiei Naţionale pentru Sport şi a Jandarmeriei Române, vor stabili care din obligaţiile prevăzute la art. 10, alin. (1) şi (2), în sarcina organizatorilor de jocuri sportive, vor fi impuse acestora pentru jocurile desfăşurate în eşaloanele inferioare ale competiţiilor sportive, precum şi pentru sporturile la care participă un număr redus de spectatori şi care de regulă, nu sunt generatoare de violenţă.
(4) Comisiile judeţene de acţiune împotriva violenţei îns port sau comisia municipiului Bucureşti pot stabili în sarcina organizatorilor obligaţii suplimentare faţă de cele stabilite de federaţiile sportive de specialitate, în condiţiile în care se constată necesitatea adoptării acestora pentru anumite jocuri sportive.
(5) |n situaţia stadioanelor în incinta cărora se desfăşoară meciuri de fotbal, în vederea separării eficiente a grupurilor de suporteri adverşi, organizatorii vor dispune ridicare aunor garduri sau a altor obstacole rezistente, care să delimiteze suprafaţa de joc şi sectoarele de tribună;
(6) Dimensiunile, amplasarea, materialele folostie în confecţionare şi modul de construcţie se stabilesc de către federaţia de specialitate, după consultarea prealabilă a reprezentnaţilor Jandarmeriei Române.
Art. 11 (1) Înainte de începerea fiecărui sezon competiţional, toate arenele în incinta cărora se desfăşoară competiţii sportive cu grad de risc, sunt supuse unei examinări din punct de vedere al securităţii.
(2) Examinarea se efectuează de către o comisie care are în componenţă un reprezentant al unităţii de jandarmi competentă teritorial, un reprezentant al organizatorului competiţiei şi responsabilul de securitate al organizatorului de joc.
(3) Cu această ocazie, comisia stabileşte şi locul de dispunere în arena sportivă a suporterilor echipei oaspete, loc ce va rămâne neschimbat pe toată durata desfăşurării competiţiei.
(4) În situaţia în care comisia de examinare constată că nu sunt îndeplinite normele pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a întrecerilor sportive, poate propune organizatorului competiţiei sportive retragerea dreptului orgnaizatorului de joc de a desfăşura jocuri sportive în arena respectivă, desfăşurarea jocurilor fără spectatori sau interziceerea accesului spectatorilor în anumite sectoare de tribună.
(5) În situaţai în care au fost acordate termene pentru remedierea unor deficienţe, după îndeplinirea acestor termene, comisia va efecuta o nouă examinare a arenei sportive, pentru constatarea modului în care sarcinile trasate anterioar au fost îndeplinite de către organizator.
(6) Constatările comisiei se materializează într-un proces-verbal în care se vor consemna neregulile constatate şi termenele stabilite pentru remedierea acestora;
(7) Un exemplare al procesului-verbal va fi înaintat comisiei de acţiune împotriva violenţei în sport judeţene sau a municipiului Bucureşti, care va efectua anual o analiză a respectării condiţiilor de securitate a arenelor sportive în care se desfăşoară competiţii şi jocuri sportive situate pe raza teritorială a judeţului respectiv.

CAPITOLUL III
OBLIGAŢIILE SOCIETĂŢII DE SECURITATE PRIVATĂ

Art. 12 (1) Pentru prestarea serviciilor angajate, societăţile de securitate privată pot desfăşura următoarele activităţi, în măsura în care acestea sunt stabilite în sarcina lor de organizatori prin contractul de prestări servicii:
a) efectuarea, în dreptul porţilor de acces, a controlului corporal preventiv şi al bagajelor pentru spectatori, precum şi verificarea documentelor de acces;
b) reţinerea obiectelor şi materialelor prevăzute la art. 10, alin. 1, lit. r) şi alin. 2, lit. b) pe care spectatorii au început sau le-au introdus în arena sportivă şi predarea lor forţelor de ordine;
c) interzicerea accesului în incinta arenei sportive a persoanelor prevăzute la art. 10, alin. 2, lit. b) şi predarea acestora forţelor de ordine;
d) realizarea de cordoane, baraje, patrule, posturi su a altor elemente de dispozitiv, pentru asigurarea ordinii în arena sportivă;
e) îndrumarea suporterilor pentru ocuparea de către aceştia a locurilor prevăzute pe bilete, abonamente, invitaţii sau alte documente de acces;
f) interzicerea pătrunderii în suprafaţa de joc sau în zona vestiarelor şi a băncilor de rezerve a persoanelor care nu au drept de acces în aceste zone;
g) evacuarea individuală sau a grupurilor mici de suporteri care tulbură ordinea publică în arena sportivă;
h) participarea la evacuarea grupurilor mari de suporteri ori cu risc de agresivitate şi violenţă, alături de forţele de ordine ale jandarmeriei;
i) efectuarea oricăror altor măsuri consemnate în planurile de acţiune aprobate, conform prevederilor art. 5, alin. 4 din prezenta lege;
(2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor legale, personalul societăţilor de securiatte poate fi dotat cu mijloace de apărare autorizate, pe care le va folosi conform dispoziţiilor legale.
(3) Dotarea personalului, pentru fiecare activitate desfăşurată, va fi stabilită prin planul de acţiune, conform atribuţiilor fiecărui element de dispozitiv în parte.
(4) Personalul societăţilor de securitate se compune din agenţi de control-acces, agenţi de ordine şi intervenţie, agenţi de pază, şefi de dispozitiv.
(5) Personalul societăţilor de securitate are obligaţia de a purta în timp-ul serviciului uniforma inscripţionată conform regulamentului de organizare şi funcţionare, precum şi un ecuson de identificare cu numele şi prenumele, amplasat la vedere, iar peste unformă va purta o vestă de culoare distinctivă, fluorescentă, stabilită de comun acord cu organizatorul, cu inscripţia “ORDINE/STEWARD”.
(6) Personalul care asigură securitatea oficialilor poate purta în timpul serviciului uniforma stabilită sau ţinută civilă, conform prevederilor contractuale.
Art. 13 Societăţile de securitate privată şi personalul acestora beneficiază de drepturile legale şi răspunde civil, material, disciplinar, contravenţional sau penal pentru modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, fiind obligaţi să repecte drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Art. 14 În timpul executării serviciului, personalul de ordine şi securitate are următoarele drepturi şi obligaţii:
a) să nu permită accesul în arena sportivă a persoanelor prevăzute la art. 10, alin. (2), lit. b) sau a celor care au asupra lor materiale de genul celor prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. r) din prezenta lege;
b) să execute controlul corporal preventiv al suporterilor, controlul bagajelor, precum şi controlul documentelor de acces; controlul corporal se efectuează numai de către persoane de acelaşi sex cu persoana controlată;
c) să îndrume suporterii în vederea ocupării locurilor prevăzute pe bilete, abonamente, invitaţii sau orice alte documente de acces;
d) să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni sau alte fapte ilicite în arena sportivă şi să le predea forţelor de ordine;
e) să oprească şi să predea jandarmeriei sau poliţiei pe făptuitor şi bunurile sau valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, în cazul contravenţiilor şi infracţiunilor flagrante, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată o notă de constatare privind aspectele sesizate şi măsurile luate;
f) să poarte şi să folosească gradual mijloacele din dotare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru înlăturarea unor stări de pericol îndreptate împotriva sa sau a altor persoane, pentru prevenirea deteriorării bunurilor, limitarea efectelor unor dezastre ori incendii;
g) să sesizeze jandarmeria sau poliţia, după caz, despre săvârşirea unor fapte de natură contravenţională sau penală, precum şi despre producerea unor fapte de tulburare a ordinii şi liniştii publice, sprijinind jandarmii sau poliţiştii în îndeplinirea atribuţiilor legale;
h) la nevoie, să solicite sprijinul forţelor de ordine pentru îndeplinirea atribuţiilor încredinţate.
Art. 15 (1) În timpul executării serviciului, şeful dispozitivului de ordine şi securitate, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 14, are şi următoarele atribuţii:
a) să organizeze, să conducă şi să controleze activitatea de ordine şi securitate, precum şi modul de executare a servicului de către personalul din subordine;
b) să informeze de îndată organizatorul, prin persoana responsabilului de securitate şi jandarmeria, prin persoana comandantului forţelor de ordine, despre evenimentele produse pe timpul activităţii şi să ţină evidenţa acestora;
c) să execute instruirea personalului din subordine înainte de a intra în serviciu;
d) să nu permită intrarea în serviciu a personalului aflat sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor halucinogene, a acelora care nu au echipamentul complet sau nu sunt apţi fizic sau psihic, şi să ia măsura înlocuirii acestora în serviciu în cazul în care constată asemenea situaţii.
(2) În situaţia tulburării grave a ordinii publice în arena sportivă, şeful dispozitivului de ordine şi securitate va lua toate măsurile pentru respectarea întocmai de către personalul din subordine a dispoziţiilor primite în acest sens de la comandantul forţelor de ordine.
Art. 16 Personalul desemnat să asigure securitatea oficialilor pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 14, are şi următoarele atribuţii specifice;
a) să apere persoana căreia îi asigură securitatea împotriva unor atacuri care pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile acesteia;
b) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanei beneficiare de gardă de corp, când aceasta a fost rănită;
c) să anunţe şeful de dispozitiv de îndată ce intră înposesia unor date sau informaţii depsre iminenţa pregătirii sau săvârşirii unor infracţiuni îndreptate împotriva persoanelor cărora li se asigură protecţia;
d) să oprească şi să imobilieze, în funcţie de posibilităţi, persoanele care au săvârşit fapte de natură a pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile persoanelor cărora li se asigură protecţia şi să le predea de îndată forţelor de ordine.

CAPITOLUL IV
OBLIGAŢIILE SPECTATORILOR

Art. 17 (1) Spectatorii sunt obligaţi să respecte cu stricteţe măsurile stabilite de organizatori şi forţele de ordine pe traseele de deplasare către/de la locurile de desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive, în apropierea şi în interiorul bazelor sportive.
(2) La solicitarea forţelor de ordine sau a personalului societăţii de securitate privată spectatorii au obligaţia de a prezenta documente de acces şi actele de identitate.
(3) Spectatorii au obligaţi de a prezenta, la solicitarea forţelor de ordine sau a personalului societăţii de securitate materialele de publicitate vizuală aflate asupra lor.
(4) Monitorii de securitate vor supraveghea comportamentul spectatorilor, atât pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportivă, cât şi în interiorul acesteia şi vor participa la identificarea persoanelor care tulbură ordinea şi liniştea publică.

Art. 18 Spectatorilor le este interzis:

a) să introducă sau să încerce introducerea în arena sportivă sau în orice alt loc de desfăşurare a unei competiţii sau a unui joc sportiv de băuturi alcoolice, făclii, artificii, petarde, torţe, recipienţi, materiale explozive, incendiare ori fumigene, substanţe toxice, halucinogene, iritant-lacrimogene sau paralizante, dispozitive pentru şocuri electrice, corpuri contondente, cuţite, pumnale, şişuri, castete ori asemenea obiecte ce pot fi folosite la acţiuni de tulburare a ordinii publice sau care pot conduce la producerea actelor de violenţă;
b) să introducă sau să încerce introducerea, precum şi afişarea de inscripţii, embleme, pancarte, banere, afişe, steaguri ori alte suporturi ce conţin simboluri, sloganuri ori texte cu caracter fascist, care incită la denigrarea ţării, la xenofobie, la ură naţională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă publică, a celor care conţin texte sau imagini obscene sau care denigrează ori defăimează imaginea participanţilor la competiţiiile sau jocurile sportive, inclusiv a spectatorilor;
c) să arunce cu obiecte în teren sau în direcţia altor persoane sau spectatori, ori către bunuri mobile şi imobile aflate în incinta sau în apropierea arenei sportive;
d) să escaladeze gardurile ce delimitează spaţiul de joc ori gardurile interioare de separare a sectoarelor, sau să intre pe spaţiul de joc, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;
e) să deterioreze sau să distrugă mobilierul, instalaţiilor ori amenajările existente în interiorul locurilor de desfăşurare a competiţiilor sportive;
f) să ocupe alte locuri decât cele prevăzute pe bilete, abonamente, invitaţii, sau alte documente de acces, fără permisiunea organizatorilor, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;
g) să profereze ori să scandeze cuvinte sau expresii obscene, jignitoare ori care denigrează sau defăimează imaginea oficialilor, a societăţii de securitate privată ori a forţelor de ordine sau a reprezentanţilor acestora;
h) să instige la xenofobie, la ură naţională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă publică;
i) să pătrundă în stare de embrietate sau să consume băuturi alcoolice într-o bază sportivă în timpul desfăşurării unei competiţii/joc sportiv;
j) să pătrundă prin încălcarea normelor legale de acces în arena sportivă;
k) să-şi ascundă faţa cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii, exceptând situaţiile când acest lucru este impus din considerente religioase.

CAPITOLUL V
INTERZICEREA ACCESULUI LA COMPETIŢII SAU JOCURI SPORTIVE

Art. 19 (1) În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 26, alin. 1, lit. b) şi c), dacă agentul constatator apreciază că prezenţa pe viitor a făptuitorului în incinta unei baze sportive constituie un pericol pentru participanţi şi pentru desfăşurarea în siguranţă a competiţiei sau jocului sportiv, poate dispune aplicarea în sarcina contravenientului a sancţiunii contravenţionale complementare de interzicere pe o perioadă de la trei luni la trei ani a accesului la competiţiile sportive de genul celor la care acesta a săvârşit fapte antisociale.
(2) Sancţionarea contravenţională complementară se consemnează de către agentul constatator în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţpiei, alături de sancţiunea principală aplicată.
(3) Plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal nu suspendă executare sancţiunii complementare.
(4) La cererea petentului, instanţa de judecată investită cu soluţionarea plângerii, poate dispune prin încheiere suspendarea executării sancţiunii contravenţionale complementare.
Art. 20 (1) În cazul în care o persoană cu ocazia desfăşurării uneic ompetiţii sau joc sportiv sau în legătură cu aceasta, a săvârşit o faptă de natură penală, pentru a preîntâmpina comiterea unor asemenea fapte în viitor, agentul constatator propune procurorului luarea faţă de cel în cauză a măsurii interzicerii accesului la competiţiile sportive de genul celor la care acesta a săvârşit respectivele fapte.
(2) Măsura interzicerii accesului este o măsură de siguranţă cu regim special de genul celor prevăzute la art. 111 din Codul penal.
(3) Măsura poate fi luată pe o perioadă de trei luni până la trei ani, chiar şi în condiţiile în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă penală.
(4) Măsura va putea fi luată în mod provizoriu şi în cursul urmăririi penale sau al judecăţii dacă urmărirea se va efectua cu lăsarea în stare de libertate a făptuitorului.
Art. 21 (1) Dacă procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, la întocmirea ordonanţei de unere în mişcare a acţiunii penale sau a rechizitoriului consideră că este necesară aplicarea acestei măsuri, fiind întrunite condiţiile mai sus menţionate, înaintează instanţei în termen de 24 de ore, ordonanţa sau rechizitoriul şi propunerea de luare a măsurii de siguranţă.
(2) În cursul urmăririi penale sau al judecăţii, măsura de siguranţă poate fi dispusă provizoriu pe o durată de până la 180 de zile, cu posibilitatea de prelungire a acestui termen.
(3) Instanţa dispune luarea măsurii de siguranţă numai după ascultarea învinuitului ori inculpatului şi în prezenţa apărătorului şi a procurorului.
(4) Hotărârea instanţei de judecată prin care s-a confirmat măsura poate fi atacată separat cu recurs; recursul nu suspendă executarea.
(5) În dispozitivul hotărârii se precizează genul competiţiilor şi jocurilor sportive la care îi este interzis făptuitorului să participe şi perioada în care îi este interzisă participarea.
(6) În cazurile prevăzute în art. 262 pct. 2, art.265 şi 268 din Codul de procedură penală, procurorul trimite dosarul cauzei la instanţă, pentru ca judecătorul care a dispus în cursul urmăririi penale măsura de siguranţă să dispună asupra prelungirii sau revocării acesteia.
(7) Încheierea prin care instanţa dispune cu privire la această măsură se trimite procurorului, care face menţiune despre aceasta în ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale, de suspendare a urmăririi penale, de restituire sau de trimitere la organul competent.
(8) În termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, instanţa are obligaţia de a o comunica şi organelor de poliţie, unităţii de jandarmi de la locul de domiciliu sau reşedinţă al/a persoanei sancţionate, precum şi Agenţiei Naţionale pentru Sport, în vederea luării măsurilor care se impun.
Art. 22 (1) Inspectorul General al Jandarmeriei Române constituţie, în condiţiile legii, baza de date cu persoanele sancţionate pentru faptele săvârşite în legătură cu competiţiile şi jocurile sportive, precum şi cu persoanele cunoscute ca turbulente.
(2) După declararea competiţiilor şi jocurilor sportive, unitatea de jandarmi competentă teritorial comunică organizatorilor competiţiei sau jocului sportiv datele de identitate ale persoanelor cărora le-a fost interzis accesul la competiţia saujocul sportiv.
Art. 23 În cazul jocurilor sportive cu caracter internaţional, desfăşurate în străinătate, cluburile, prin intermediul responsabililor de securitate vor înştiinţa unitatea de jandarmi competentă teritorial despre intenţia oricăror persoane împotriva cărora s-a dispus măsura interzicerea accesului de a se deplasa în ţara unde are loc jocul sau competiţia sportivă în cauză.
Art. 24 În situaţia în care există indicii că persoana împotriva căreia s-a dispus măsura interzicerii accesului intenţionează să participe la o competiţie sau joc sportiv în afara graniţelor ţării, unitatea de jandarmi competentă teritorial, prin intermediul Punctului naţional informare fotbal, va aduce la cunoştinţa organelor de poliţie sau jandarmerie din locul de desfăşurare al jocului sportiv datele de identificare ale acesteia.

CAPITOLUL VI
SANCŢIUNI

Art. 25 Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională sau penală.
Art. 26 (1) Constituţie contravenţii următoarele fapte, comise înainte, în timpul sau după terminarea competiţiei sau jocului sportiv, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 50 lei la 200 lei, pentru nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. l), v), art. 17 alin. (2) şi art. 18, lit. f);
b) cu amendă de la 200 lei la 750 lei sau prestarea a 50-200 de ore activităţi în folosul comunităţii, pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 17, alin. 3, art. 18, lit. a), b), i), j), şi k);
c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 100-300 ore activităţi în folosul comunităţii, pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 18, lit. c), d), e) şi g);
d) cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. a), b), j), k), m), n), o), p), s), ş), ţ) şi x) şi art. 10, alin. (2), lit. a), c), d), i), j) şi k);
e) cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei şi suspendarea pe o perioadă de la o lună la şase luni a dreptuli de a organiza competiţii sau jocuri sportive, pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. c), d), f), r) şi y) şi art. 10 alin. (2), lit. b), f) şi h);
f) cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei şi suspendarea pe o perioadă de la şase luni la un an a dreptului de a organiza competiţii sau jocuri sportive, pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 10, alin. (1), lit. e), g), h), i), şi t) şi art. 10, alin. (2), lit. e), g) şi l).
(2) Suspendarea dreptului de a organiza competiţii şi jocuri sportive se dispune de federaţia de specialitate, la propunerea organului constatator.
Art. 27 Incitarea în public sau prin mass-media, a suporterilor la acte de violenţă, de către conducătorii de cluburi sau oficialii acestora, se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.
Art. 28 (1) Nerespectarea de către societatea de securitate privată a obligaţiilor prevăzute constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 10.000 lei.
(2) Săvârşirea următoarelor fapte de către personalul societăţii de securitate privată constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni:
a) cu amendă de la 50 lei la 100 lei, nerespectarea prevederilor art. 14 lit. (a), (b), (d), (e) şi (g);
b) cu amendă de la 100 lei la 200 lei, nerespectarea prevederilor art. 16 lit. (c);
Art. 29 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către poliţişti şi jandarmi, sau, după caz, de către instanţa de judecată.
Art. 30 În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute în prezenta lege contravenientul poate achita, în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Art. 31 Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 32 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă, săvârşirea în mod repetat a faptelor prevăzute la art. 18, lit. a), b), c), d), e) şi g).
(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la doi ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, opunerea cu violenţă faţă de reprezentanţii organizatorului, faţă de personalul societăţilor de securitate privată sau faţă de forţele de ordine ori împiedicarea de a-şi exercita atriobuţiile legale privind asigurarea ordinii în desfăşurarea competiţiilor sau jocurile sportive.
(3) Fapta unei persoane, căreia i s-a interzis accesul la unele competiţii sau jocuri sportive, de a se afla în arena sportivă unde se desfăşoară o competiţie sau un joc sportiv de genul celor pentru care s-a dispus interdicţia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.
(4) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, deţinerea de către o persoană fizică, care se află într-o bază sportivă sau în locul de desfăşurare a oricăror competiţii sau jocuri sportive, a făcliilor, artificiilor, torţelor, petardelor, materialelor explozive, incendiare ori fumigene.
(5) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la patru ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, utilizarea într-o bază sportivă sau în locul de desfăşurare a oricăror competiţii sau jocuri sportive, înainte, în timpul sau după terminarea jocului sportiv a făcliilor, artificiilor, torţelor, petardelor, materialelor explozive, incendiare ori fumigene; pedeapsa se măreşte în cazul provocării de vătămări unor persoane fizice sau a suspendării partidei.
(6) Constatarea infracţiunilor mai sus menţionate se face de către jandarmi şi poliţişti.

CAPITOLUL VII
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art. 33 (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, federaţiile şi ligile sportive de specialitate vor proceda la modificarea şi completarea în mod corespunzător a regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare.
(2) Tot în acest temen, Federaţia Română de Fotbal va emite norme specifice referitoare la dimensiunile, amplasarea, materialele folosite în confecţionare şi modul de construcţie a gardurilor şi împrejurimilor care vor fi amplasate în incinta bazelor sportive, conform art. 10, alin. (5) şi (6).
Art. 34 Dispoziţiile art. 10, alin. (1), lit. h) se aplică în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 35 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea 1.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Ordonanţa nr. 11/2006 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în sport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, aprobată prin Legea nr. 299/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 605 din 13 iulie 2006.

Tura in Ciucas 23-24 decembrie 2007

2007-12-26T09:45:00.000-08:00

Conform planului initial ne intalnim in fata la Bucur-Obor in zorii zilei de duminica pe la ora 7. Eu, Dinu si Gabi. Ne inghesuim intr-un microbuz ca navetistii si in vreo 10 minute ajungem la avionul din intersectia cu soseaua Fundeni. De acolo ne imbarcam in 4x4 -ul lui Mihai si o tulim prin ceata catre Ploiesti-Cheia. Toate bune si frumoase pe parcurs pana iesim din Cheia si dam de drumul spre Muntele Rosu. Aici avem bafta de vreo sesiuni deschise pentru impins masina colegilor de tura ce se blocasera in drum din cauza de zapada si gheata. Peisajul dupa vreo 2 km devine alb complet si rulam cu mare atentie pentru a nu schimba Toyota in Saniyota. Rezolvam elegant cazarea la cabana primind doua camere calduroase la etajul 1, dotate cu TV si frigider si cu dus in capatul culoarului, obiectiv turistic strategic care functiona corespunzator si spre 11 seara. Pe la 11 ne strangem toata lumea, inclusiv falanga Iasi-Braila-Galati in total vreo 10 indivizi dornici sa cucereasca varful Ciucas intr-o zi superba de decembrie, cu ochii spre cerul albastru ce sustine cu greu un soare arzator si zapada plina de diamante ce acoperea in intregime Ciucasul. Drumul prin padure pana la nefericita cabana Ciucas decurge fara probleme nefiind nevoie sa ne gandim macar la folosirea coltarilor ;). Facem o pauza de hidratare si mancare, unica in felul ei deoarece de aici incolo grupul se sparge in doua jumatati egale dar cu viteze diferite: ei iute si rapid noi tiptil si foarte incet.Vremea este superba si e chiar cald, folosim cel mult o treime din hainele luate cu noi in rucsac, inclin sa cred ca am putea face si putina plaja dar ma abtin totusi sa trec la fapte. Majoritatea folosesc bete de schi dar pe mine ma cam oboseste folosirea lor ... inca nu m-a convins nimeni ca sunt absolut necesare, nici Mihai si nici Vladone ... le-am incercat dar m-am plictisit de ele dupa 10 minute. Urcam spre formatiunile stancoase atractive ce ne stateau in fata ochilor din momentul iesirii in platou prilej cu care observ prin obiectivul aparatului foto un zagan care se odihnea pe o stanca aproape de varful stancilor. Surpriza mare mai apoi cand descoperim o scena intima intre doua formatiuni cu alura de "batrane doamne". Par ca se gasesc in momente de cearta intre indragostite dar ne abtinem sa le intrebam care e problema lor. Mihai ma roaga sa-i fac o fotografie care sa fie dovada abnegatiei travaliului imens depus de noi pentru a invinge toate obstacolele :)) puse de munte in calea noastra. Ajungem intr-o zona cu panta mare si destul de expusa asa ca hotaram sa ne montam coltarii, toti 5 in acelasi moment, de aici incolo totul a fost foarte distractiv, chiar si pentru debutantii in astfel de instrumente de tortura. Avem prilejul sa invatam folosirea lor pe o vale ingusta si inclinata pe care ne descurcam excelent chiar daca mai dam uneori cu stangul in dreptul. Desi varful pare aproape ne rezerva insa destule surprize placute si nu ne plangem de aparitia monotoniei ... ii multumim Ciucasului in fiecare moment pentru darurile sale.Coborarea de pe varf prin noapte a fost ceva ireal... toti muntii erau iluminati feeric de luna plina ... nici nu stiu cand au trecut cele 3 ore de plimbare nocturna pe sub brazii plini de zapada. Grupul lider a terminat tura cu aproape o ora in fata noastra dar nu s-a suparat nimeni... a fost prea frumos totul... seara la cabana ne-am pus la masa ... am vorbit despre munte ... despre noi ... am baut o bere, un vien fiert si pe la ora 23 ne-am retras catre camere. Dusul fierbinte ne-a pregatit pentru ziua urmatoare cand ne astepta traseul cel mai dur al anului: cascada Urlatoarea din Bucegi ;) aveam deja emotii dar nu radeti pana la urma am avut destule senzatii tari pe acel traseu :) La Busteni ne-am plimbat putin mai sus de cascada descoperind un loc de odihna special pentru primarul orasului iar in final ne-am delectat cu o pizza in Sinaia... una peste alta am ajuns acasa 100% multumiti de aceasta tura.

Dan Valer Moldovan a plecat dintre noi ...

2007-11-21T15:18:00.000-08:00

Marti 20 noiembrie 2007, la doar 35 de ani, a incetat din viata in urma unui infarct prietenul meu Dan Moldovan. Iubea culorile Sportului Studentesc la fel de mult ca mine si suferea pentru aceasta echipa. Am ramas fara unul din oamenii exponentiali ai ASSSB si planeta pare mult mai saraca, mai lipsita de imaginatie, mai trista. Dumnezeu cred ca-si face echipa de fotbal si dupa ce i-a luat pe fantasticii jucatori Dumitrache si Dobrin a hotarat sa-si faca si o trupa de suporteri creativi. Asa se explica transferul atat de brutal catre taramul ingerilor al lui Dan ... e nedrept si dureros... nu putem sa facem nimic... asteptam o minune... sa ne spune cineva ca a fost doar un cosmar, ca nimic nu e real... ne vom revedea Dane ... candva ... pana atunci fii sigur ca nu voi uita niciodata contributia ta la spiritul Gastii Nebune ... esti inca cu noi si nu te vom lasa sa pleci!

Piatra Craiului 20-22 iulie 2007

2007-07-22T11:21:00.000-07:00

Am plecat vineri la 14.30 cu autocarul de Rucar din autogara Militari. Afara caldura criminala, in masina aer conditionat subdimensionat deci o sauna subtire toti suntem datori. Ajungem in centrul Rucarului pe la 18.30 si o pornim usurel spre Podul Dambovitei tragand cu coada ochiului la posibilele ocazii spre Satic. Ne ia destul de repede un IMS ce mergea spre Tamas si pe la 19.30 ajungem la locul de cazare de la intrarea in valea lui Ivan. Seara facem planuri pentru tura de sambata si hotaram sa urcam prin valea lui Ivan catre Padina Lancii si Poiana Inchisa si sa coboram de la Saua Fundurii prin Valea Urzicii, traseu de circa 11 ore cu tot cu pauze ;)

Sambata dimineata lenevim cam mult si abia pe la ora 10 incepem urcusul pe Valea lui Ivan. Drumul prin padure pana la Crucea Granicerului il facem lent, coplesiti de zapuseala dar cu speranta ca sub creasta va fi mai racoare. Pana la punctul "Prepeleag" ne distram numarand placutele prinse prin brazi cu semnul laba de urs albastra. Intram in poteca principala ce ne duce repede la Cerdacul Stanciului si Marele Grohotis, moment in care intalnim primii drumeti ce veneau dinspre Plaiul Foii.

La scurt timp dupa intrarea in Padina Lancii observam cu bucurie ca traseul este extrem de uscat si ca nu vom avea probleme majore la strabaterea lui asa cum patisem in vara lui 2006. Urcasul printre bolovani destul de lent, cele cateva saritori sunt accesibile insa datorita existentei a numeroase prize pentru maini si picioare. Pentru siguranta, in 2-3 locuri mai grele preferam sa ne tragem rucsacii astfel incat sa nu fim impiedicati in miscare in locurile mai inguste sau mai expuse, dupa caz. In zona superioara intalnim un lant bine fixat pe care insa unii din noi evita sa-l foloseasca, din prea mult orgoliu, parea mea ;).
Iesirea in Poiana Inchisa ne reda energia iar incredibilul ei izvor ne reda pofta de viata. Privelistea este naucitoare, de jur imprejur Poiana Inchisa fiind inconjurata de vai abrupte si de creste de calcar stralucitoare. Surprinde numarul mare de oameni ce tranziteaza prin acest loc in doar 30 de minute. Majoritatea vor iesi din poiana prin Marele grohotis, noi insa preferam iesirea de la ora 2, ca sa continuam cu traseul de creasta spre Saua Funduri. Nu am avut mari probleme cu parcurgerea acestei zone si in maxim 20 de minute ne vedem ajunsi cu bine in creasta unde constatam cu placere ca e ceva mai racoare. Creasta Craiului se vede superba spre sud, serpuind ca un crocodil gigant adormit la soare. Vaile din dreapta ne vrajesc ca un cantec de sirena, tentatia de a privi in golul urias ce se casca brusc langa noi fiind uriasa.
Coborarea pe Valea Urzicii ne pune ceva probleme dar folosim cu succes crengile jepilor si brazilor pentru a cobori in siguranta pe grohotisul neprietenos. De la Prepeleag pina la Crucea Granicerului ne ia cam 15 minute de coborare in alergare pe poteca acoperite de un strat incredibil de elastic de ace de brad, senzatia a fost excelenta, nici urma de oboseala dupa aceasta cavalcada pe sub brazi. In pragul serii ne miscam in reluare pe drumul forestier din Valea lui Ivan multumiti ca am reusit sa ne intorcem la baza cu mult inainte de lasarea intunericului. Drumul ce coboara spre Satic ne intampina cu o perdea de praf alb produsa de camioanele jandarmilor si pompierilor ce coborau din culmea Tamasului, locul unde incendiul continua sa arda mocnit, alimentat de resturile lemnoase ramase in urma defrisarilor barbare petrecute in ultimii ani in ocoalele silvice private din zona.
Seara e racoroasa iar gandul ca in Bucuresti vom avea cod rosu si un real feel de 51 grade Celsius este departe, somnul adanc venind peste noi, pentru cel putin 7-8 ore.

A doua zi urma sa revenim in Bagdadul Europei, capitala Romaniei, metropola din desert, orasul fantoma, pe scurt Bucuresti, iadul pe pamant!

Fagaras 07 07 07

2007-07-09T00:47:00.000-07:00

In seara zilei de 6 iulie am luat din Gara de Nord trenul Rapid 625 de la 23.50 cu gandul unei escapade fulger pe creasta muntilor Fagaras. La 3.51 ne-am transbordat in gara Fagaras in iubitul nostru personal 2107, tren care opreste in toate haltele de pe valea Oltului pana la Sibiu in pragul zorilor. La 4.40, simultan cu ivirea zorilor, am coborat in halta Cirta luand cap compas intrarea pe Transfagarasan. Cei 35 de km de Transfagarasan ce ne desparteau de Lacul Balea i-a parcurs in ritm rapid, adica 5 km cu o Dacie pana la iesirea din Cartisoara, 4 km pe jos apoi restul de 26 cu un tractoras cu remorca al Primariei din Cartisoara care urma sa salubrizeze zona de la lac. La 7.30 ne aflam deja la Refugiul Salvamont de deasupra lacului Balea admirand cu ingrijorare stratul gros de nori care se lasa ca o caciula peste urechile caldarii Balea.
La ora 8.15 am inceput sa urcam usor spre saua Paltinul fiind intampinati de rafale sanatoase de vant ce ne dadeau sperante ca intr-un final vor izbuti sa sparga norii si sa-i imprastie in cele 4 zari. Tot drumul pe creasta ne este insotit de rafale puternice de vant ce amesteca nu furie norii de vreme buna ce se joaca prin fata noastra. Cu caciulile pe urechi si manusile in maine suportam mai usor senzatia de frig ce apare in micile pauze de odihna. Urcusul pe Laitel ne stoarce de energie astfel incat ajunsi in varf ne vedem obligati ca vreme de 10 minute sa luam o mica pauza de poze si hidratare. Admiram cu nesat privelistea titanica ce se deschide in fata ochilor: siluetele masive ale varfurile Caltun, Lespezi si Negoiu ce ne aduc aminte ca greul urcusului abia incepe. Coborarea la lacul Caltun o facem in mars fortat cu vantul in fata poposind pentru un sfert de ora langa refugiul Salvamont. E ora 13 si lume destula prin zona, majoritatea urmand sa urce pe varful Negoiu dupa orele pranzului. Pornim spre Strunga Dracului calcnd peste bolovanii imensi cu care este plina caldarea de deasupra lacului Caltun, avand in fata acelasi vant turbat care ne-a insotit toata ziua. Exact inainte de intrarea in strunga intalnim o portiune de zapada inghetata care ne da ceva emotii dar pe care o depasim destul de repede.
Urcam fara mari emotii prin Strunga Dracului, multumind in mintea noastra celor care au montat lanturile, si in jurul orei 4 ajungem pe Varful Negoiu. Aici rasplata primita e pe masura: vantul nu mai bate, norii s-au risipit iar vizibilitatea este perfecta in toate directiile. Facem poze cu frenezie si incercam sa ne aducem aminte ultimul an cand am mai prins vreme asa frumoasa pe vesnic inneguratul Negoi.
Dupa jumatate de ora de siesta la 2535 m altitudine plecam la vale spre acele Cleopatrei infruntand un soi de piatre destul de agresiv fata de talpile bocancilor. Hotaram sa continuam traseul clasic de creasta cu traversarea Custurii Saratii si escaladarea apoi a Serbotei. Destul de frecentele pasaje de catarare, unde trebuie sa apelam la ramonaj si alte procedee ce tin de alpinism fac sa ne creasca adrenalina in cele doua ore de traversare a custurii. Revedem cu placere celebrul plan inclinat din custura si stabilim apoi ca paradoxal exista alte portiuni mai dificile pe parcursul ulterior al Custurii Saratii.
Ascensiunea rapida pana pe Varful Serbotei ma stoarce de energie, in momentul ajungerii in varf simtind ca aerul nu mai vrea sa intre in plamanii mei. Senzatia neplacuta trece repede si reusesc sa ma bucur de privelistea superba asupra salbaticei zone pe care abia o strabatusem.
La 19.40 incepem coborarea spre cabana Negoiu iar oboseala se simte puternic in picioarele noastre. Stefan are probeme cu glezna unui picior si cu un bolovan care il loveste in coaste din cauza unei alunecari ghinioniste. Facem doua ore lungi pe acest traseu de coborare pe care in mod normal il pot executa in maxim 45 de minute, dar inainte de lasarea intunericului reusim sa intram in cabana Negoiu.
Ne cazam cu ceva emotii si aterizam in sala de mese unde mancam o ciorba de fasole, o mamaliguta cu branza si cate 2-3 ceaiuri excelente.
La ora 22.30 intru in pat si in cel mult 3 minute sunt deja in lumea viselor de unde ma trezesc efectiv abia in zori.
A doua zi coboram in jurul orei 10 spre vale, beneficiind de transport auto nesperat pana la Sibiu, unde vizitam centrul orasului, capitala culturala europeana a anului 2007.
Seara pe la ora 20.20 reusim sa fim inapoi in Bucuresti dupa o calatorie de 6 ore lungi cu acceleratul de Timisoara.

Sportul Studentesc - istoria ultimilor 6 ani

2007-06-28T03:04:00.000-07:00

Sezonul 2001-2002

Deşi echipa din Regie promovase triumfal sub conducerea lui Gigi Multescu acesta a renunţat să o antreneze în prima divizie motivând că echipa este lipsită de experienţă şi că fără întăriri nu va rezista în confruntarea cu formaţiile de top. Ioan Andone preia o echipa lipsită de experienţă dar posesoare a unui imens potenţial.

Lotul echipei la inceputul sezonului era următorul: Stanca Stăncioiu, Farmache, Galamaz, Secareanu, Musteaţă, Rusu, Georgescu, Păunescu, Dumitru , Cruceru, Lazăr, Pădureţ, Ciubotariu, Negru, Niţu, Chihaia, Bucur, Mazilu si Dinita.

Sezonul începe bine iar după etapa a 5-a Sportul Studenţesc acumula 9 puncte în clasament şi se afla pe poziţia a 4-a in clasament.

Suporterii din Regie erau încântaţi de evoluţia junelui atacant Ionuţ Mazilu care în meciul cu Petrolul marcase 3 goluri în 10 minute chiar la debutul său în Divizia A şi începuseră să viseze la un loc pe podium înaintea meciului din Groapă cu Dinamo din etapa a VI-a. În acel meci însă Sportul s-a lovit cu capul de pragul de sus al Diviziei A fiind zdrobiţi cu 5-1 de o echipă a câinilor efectiv dezlănţuită iar moralul jucătorilor era serios zdruncinat.

În urmatoarele 8 etape studenţii mai obţin doar un singur punct şi nori negri se adunau deasupra Regiei. În etapa a 14-a însă Sportul producea marea surpriză câştigând cu 3-1 în faţa Stelei, după ce la pauză Steaua conducea cu 1-0 prin golul lui Neaga. Reuşitele lui Bucur, Chihaia şi Mazilu (ultimele două chiar în prelungiri) au readus speranţa şi încrederea în rândul echipei studenţeşti.

Din păcate în ultima etapa a turului Sportul Studenţesc pierdea ruşinos cu 5-1 la Piteşti un meci pe care paradoxal l-a dominat in cea mai mare parte a timpului.

După acest meci conducerea clubului cât şi suporterii erau nedumeriţi, valoare lotului de jucători era pusă în discuţie, se căutau soluţii deoarece sfârşitul turului de campionat găsea Sportul Studenţesc cu doar 13 puncte în clasament şi un apăsător -8 în clasamentul adevărului.

În pauza de iarna Ioan Andone şi Vasile Şiman întăresc echipa cu mai mulţi jucători de perspectivă (Stancu, Bălan, Maxim) alături de juniorul Raţiu (revenit de la Alexandria) şi exoticul Necşulescu (venit din Republica Moldova), astfel încât la startul returului Sportul Studenţesc părea pregătită pentru realizarea imposibilului adică supravieţuirea in prima divizie.

Sportul începea returul cu un meritat 1-1 la Ploieşti cu Petrolul, meci în care se accidentează grav Galamaz (fractură de claviculă) care pierdea astfel restul sezonului.

În etapa a XXI-a Sportul Studenţesc reuşea un meci mare contra viitoarei campioane Dinamo, rezultatul final de 1-0 (gol Gigel Bucur) putând fi catalogat ca eroic datorită circumstanţelor în care a fost obţinut, Dinamo primind cadou un 11-m în prima repriză din partea arbitrului Corpodean, lovitura ratată însă de câinii rosii. La acel moment Dinamo se afla într-o luptă strânsă pentru primul loc cu FC Naţional punctele pierdute în Regie de Dinamo fiind gata-gata să ducă primul titlu de campioană în Cotroceni.

Sportul Studenţesc a arătat însă că nu o interesau jocurile de culise în etapa a XXVII când a reuşit un 1-1 în Cotroceni cu un FC Naţional pentru care victoria însemna cucerirea campionatului în proporţie de 90%. Golul egalizator al lui Bucur din minutul 67 îî asigura Sportului locul în barajul pentru rămânerea în prima divizie iar pe de altă parte îi transforma în adversari veşnici ai celor din Parcul cu Platini care vedeau cum titlul de campioana li se scurgea printre degete datorita jocului bun al Sportului.

Sportul reusea inca un meci mare si in etapa a XXIX cu Steaua in Ghencea obtinand cele 3 puncte prin golurile lui Stancu si Lazăr.
La finalul campionatului Sportul acumula 34 de puncte ocupând primul loc de baraj.

Barajul a fost o formalitate pentru Sportul, in dubla cu Cimentul Fieni obtinând doua victorii fără emoţii dar cu suflet şi voinţă.

Sezonul 2002-2003
Sportul Studentesc a inceput sezonul tot cu antrenorul Ioan Andone la timona si parea ca va avea un sezon linistit. Auspiciile noului campionat erau bune, jucatorii tineri ce debutasera in prima divizie in sezonul anterior erau mai siguri pe ei, mijlocasii "veteranii" Dinita si Paduret erau deja doriti de granzii campionatului iar lotul de jucatori parea echilibrat : Stancioiu, Stanca, Galamaz, Paunescu, Iovita, Farmache, Secareanu, Musteata, Rusu, Negru, Stancu, Maxim, Paduret, Balan, Dinita, Irimia ; Lazar, Cruceru, Bucur, Ciubotariu si Mazilu. In sezonul de toamna se pierd meciurile de acasa cu Rapid, Farul, Brasovul si Steaua iar in deplasare se obtin victorii la Arad si Pitesti si remize la Galati si Piatra Neamt si la sfarsitul turului Sportul Studentesc acumulase 17 puncte in clasament si avea un relativ linistitor -5 in clasamentul adevarului. Problemele financiare continuau sa existe in sanul echipei iar evolutia jucatorilor nu era intotdeauna convingatoare, in presa aparand o serie de articole in care parintii jucatorilor dezvaluiau greutatile financiare ale fotbalistilor din Regie, cauzate de ratele restante catre banci, primele de obiectiv din sezonul anterior nefiind primite la data asteptata. In Cupa Sportul pierduse lamentabil pe Cotroceni, 0-6 cu Dinamo, ramanand sa se axeze doar pe campionat.

Din prima etapa a returului apar semnele rele: in meciul din Regie cu Gloria Bistrita, Sportul a condus din minutul 18 pana in minutul 95 cu 1-0 dar arbitrul Serea a acordat un 11m imaginar pentru oaspeti la ultima faza a meciului iar oaspetii au egalat norocos desi in prima faza portarul Stancioiu respinsese executia bistritenilor.

In etapa a doua a returului degringolada pune stapanire pe jucatorii Sportului care pierd lamentabil in Cotroceni cu FC National, scorul final de 5-1 fiind urmarea unei reprize secunde in care gazdele au marcat de 4 ori in poarta nefericitului Stancioiu. In etapa urmatoare Sportul produce o mare surpriza castigand in Giulesti cu 1-0 prin golul marcat cu calcaiul de Ionut Mazilu. Din pacate dupa acest meci antrenorul Andone pleaca la Dinamo, oferta clubului din Stefan cel Mare fiind se pare irezistibila. Echipa este condusa in continuare de secundul Cezar Zamfir si totul parea ca va fi bine echipa prestand un joc spectaculos si eficace. Mai putin meciul de acasa cu UTA, incheiat 0-0, in care echipa a parut debusolata de tradarea lui Ando. Din pacate semnalul de alarma tras de subrezenia apararii din meciul cu bancarii nu a fost sesizat de nimeni si acest lucru a facut ca Sportul sa piarda nemeritat mai multe partide pe care le-a avut efectiv in mana. Se pierd meciurile cu Ceahlaul 0-1, Farul 0-1, Brasov 2-3, Dinamo 5-6 si Astra 2-3, meciuri in care hazardul a jucat un rol imens. In urma lipsei fondurilor la club o serie de jucatori sunt declarati liberi de contract ca urmare a depunerii de memorii la LPF iar atmosfera in sanul echipei este deseori tensionata. Apoi vine bomba, FRF si LPF dau meci pierdut Sportului cu 3-0 contra Bacaului lui Sechelariu datorita intarzierii platii catre Steaua fratilor Paunescu a datoriei de 125000 usd pentru transferul lui Florin Maxim. Datoria in cauza fusese insa reclamata de alta societate, FC Steaua lui Gigi Becali, insa in ochii sfintilor din fotbalul romanesc acest aspect nu a contat. In ultimele doua etape Sportul pierdea dramatic in Ghencea ultima sansa de mentinere in prima divizie (3-4 dupa ce a condus cu 3-2) si invingea cu 4-2 in ultima etape pe FC Arges intr-un moment in care retrogradarea era deja hotarata. Sportul Studentesc pleca in divizia B pentru un an lasand in urma imaginea unei echipe frumoase dar macinata de lipsa banilor si de indirectele adversarilor, incluzand aici si o serie de interese politice din zona Moldovei.

Sezonul 2003-2004
Ca urmare a retrogradării in pauza de vară se produc inevitabil o serie de migrări de jucători spre prima divizie. Astfel Diniţă, Ciubotariu, Chihaia, Farmache sunt primii jucători ce parăsesc corabia studenţească. În locul lor sunt promovaţi în prima echipa Curelea, Varga, Nicola, Raţiu, Dedu, Stere şi Toma. O parte dintre ei se vor impune rapid in primul 11 profitînd de şansa apărută prin plecarea titularilor de drept.

După meciul câştigat în deplasare cu 2-0 la Urziceni, în etapa a III-a, păraseşte echipa într-un mod neonorant şi capitanul Romeo Pădureţ cu direcţia Steaua Bucureşti. Sportul Studenţesc are însă un start lansat în seria a II-a a Diviziei B reuşind să obtină 5 victorii din tot atîtea etape de campionat disputate dând un semnal clar asupra intenţiilor sale de promovare imediată. Urmează apoi un surprinzător 1-1 in Regie cu FCM Târgovişte, oaspeţii egalând în minutul 93 printr-un gol senzaţional. Urmează 9 meciuri până la pauza de iarnă în care Sportul obţine 7 victorii şi doua egaluri cu un golaveraj incredibil: 26-0. Acelaşi lucru se poate spune despre linia de clasament a echipei la finalul turului: 12 victorii si 3 egaluri din 15 meciuri disputate, 46 goluri marcate şi doar 2 primite. Prin numărul mare de goluri marcate Bucur şi Mazilu începeau să arate a golgeteri, multe echipe fiind interesate încă de atunci de un eventual transfer al lor.

Vacanţa de iarnă a rezervat o surpriză nedorită suporterilor echipei din Regie. Plecarea antrenorului Dan Petrescu în Giuleşti a însemnat şi o nouă hemoragie de jucători, împreună cu el fiind transferaţi şi Negru, Galamaz şi Irimia astfel încît promovarea în Divizia A părea mult mai greu de obţinut.

Aducerea lui Gabi Balint pe banca tehnică a echipei a reprezentat în acel moment soluţia ideală găsită de preşedintele Vasile Şiman astfel încît atmosfera la echipa era de încredere deplină în realizarea promovării.

Returul debutează cu 3 victorii legate ale Sportului care însă se impiedică apoi surprinzător în etapa a XX-a la Turnu Severin contra celor de la Building Vânju Mare, 1-1 într-un meci cu emoţii.

In meciurile urmatoare Sportul surclasează cu 4-0 pe Electromagnetica, cu 5-0 pe Internaţional Piteşti şi cu 7-2 pe Minerul Motru meciuri în care se evidenţiază juniorul Pulhac împrumutat de la Dinamo Bucureşti.

Sportul suferă apoi doua înfrângeri, 0-1 cu Juventus Colentina şi 0-2 cu FCM Târgovişte iar lupta pentru promovarea părea relansată, Pandurii apropiindu-se la numai 4 puncte înaintea meciului direct de la Târgu Jiu.

În confruntarea directă pe terenul oltenilor Sportul reuşea să se impună cu 3-2 prin golurile lui Bucur (2) şi Bălan într-un meci în care gazdele au reuşit să deschidă scorul dar pe care studenţii l-au dominat tactic cu autoritate.

Până la finalul sezonului Sportul mai face un egal palpitant pe stadionul Rocar cu Inter Gaz (reuşind să revină după ce gazdele au condus cu 2-0 până prin minutul 89) şi câştigă clar meciurile cu Rulmentul Alexandria, Cimentul Fieni şi Aro Câmpulung. La finalul ultimei etape studenţii savurează promovarea oferind un adevarat "duş cu şampanie" chiar pe gazonul din Regie pentru antrenorii ce au condus Sportul in acest sezon aproape perfect, Gabi Balint şi Dan Petrescu.

Linia de clasament la finalul sezonului este remarcabila: Sportul Studenţesc a acumulat 74 de puncte prin 23 victorii, 5 egaluri, 2 înfrângeri cu un golaveraj de 92 goluri marcate şi doar 15 primite.
Oamenii de gol ai sezonului au fost Gigel Bucur cu 31 şi Ionuţ Mazilu cu 20 de reuşite, ca o a prefaţare a sezoanelor următoare în care ambii jucători au reuşit evoluţii apreciate dar la nivelul primei divizii.

Sezonul 2004-2005
După promovare Gabi Balint renunţă la banca tehnică a Sportului dar în schimb revine Dan Petrescu care nu rezistase decît 6 etape ca antrenor al Rapidului lui Copos.

Deşi in lot apar mai mulţi jucători noi ca Ciupe, Ferfelea, Rădoi, Turcu, Stângă şi Nae, lipsa unor transferuri spectaculoase îi face pe mulţi specialişti să spună că Sportul este o candidată sigură la retrogradare. Debutul sezonului pare a le da dreptate cobitorilor deoarece Sportul pierde primele două partide: 1-2 cu Alba Iulia şi cu Dinamo.

Revelaţia verii 2004 avea să fie fundaşul dreapta Raul Ciupe (transferat de la Gaz metan Mediaş) care reuşea prin evoluţiile sale excelente să-l trimită pe tuşă pe titularul de până atunci Stelian Stancu.

Sportul Studeţesc intra însă destul de repede în ritmul campionatului astfel încât până la pauza de iarnă reuşea să contabilizeze încă 5 victorii, 4 egaluri şi 4 înfrângeri, acumulând astfel 19 puncte şi un golaveraj 17-18 fiind la finalul turului clasată pe un relativ neutru loc 10, la 4 puncte de retrogradare. Cea mai reuşită evoluţie a echipei în turul campionatului s-a petrecut la Iaşi unde Sportul a câştigat spectaculos cu 3-1 prin golurile marcate de Bucur şi Mazilu, la finalul meciului spectatorii gazdă sfârşind prin a aplauda sincer evoluţia studenţilor bucureşteni.

Evoluţia echipei în retur este însă mult schimbată în bine , atacanţii ratează mai puţin, fundaşii gafează mult mai rar şi echipa începe să urce în clasament uşor uşor. Se obţin în deplasare victori strânse 1-0 la Craiova şi 1-0 la Braşov dar şi zdrobitoare 4-0 la Alba Iulia şi 5-0 la Bistriţa. Echipa nu reuşeşte însă să obtină vreo victorie în lupta cu clasici Steaua, Dinamo şi Rapid astfel încât ocupa la finalul sezonului un loc onorabil dar lipsit de pretenţii. Cele 45 de puncte acumulate erau însă rezultatul celei mai bune linii de clasament a clubului de după 1986: 12 victorii, 9 egaluri, 9 înfrângeri, 37 goluri marcate şi doar 27 primite. Gigel Bucur, cu 21 de goluri marcate în 29 de partide reuşea să cucerească titlul de golgeter la egalitate cu Claudiu Niculescu, eveniment ce nu se mai întîmplase în Regie de pe vremea lui Gică Hagi.

În Cupa României Sportul a fost la un pas de calificarea în semifinale după o dublă manşă în compania lui FC Naţional, câştigând cu 2-0 în Regie dar cedând lamentabil 0-3 în Cotroceni după un meci plin de ratări incredibile.

Ca o statistică interesantă trebuie menţionată constanţa exprimării atacanţilor pe parcursul sezonului cu 19 goluri reuşite în prima repriză şi 18 în repriza secundă dar şi fragilitatea pe final de meci a apărării cu 19 goluri primite în repriza secundă faţă de cele doar 8 în prima repriză.

La finele sezonului Gigel Bucur şi Sorin Rădoi erau transferaţi la Poli Timişoara iar gurile rele proroceau din nou retrogradarea iminentă a Sportului in divizia B.

Sezonul 2005-2006
Cu toate că lotul nu fusese întărit semnificativ pentru noul sezon, în vara lui 2005 atât suporterii cât şi conducerea clubului simţeau că stă în puterile echipei obţinerea unei frumoase performanţe în campionat, bazându-se pe omogenitatea remarcabilă a echipei.

Sezonul debuta cu un rezultat de egalitate pe teren propriu contra celor de la CFR Cluj dupa un meci extrem de disputat care a aratat forta de joc remarcabila a celor doua formatii.

In etapa urmatoare Sportul obtinea in prelungiri un rezultat de egalitate pe litoral, 2-2 cu Farul Constanta, intr-un meci in care arbitrajul a tras evident cu echipa gazda.

In deplasarea urmatoare, la Petrosani cu Jiul, Sportul entuziasma imaginatia suporterilor printr-o evolutie superba castigand cu 3-1 o partida in care a facut efectiv spectacol. In etapa a IV-a Sportul revenea in Regie pentru jocul cu FCM Vaslui reusind sa castige cu 3-0, remarcabila fiind revenirea in teren a lui Costin Lazar dupa o accidentare mai veche. Pentru meciul din etapa a V-a Sportul se deplasa la Pitesti unde termina la egalitate 2-2 cu FC Arges, rezultat viciat de o lovitura de pedeapsa acordata gratuit gazdelor de arbitrul Lucian Dan. In etapa a VI-a studentii inregistreaza prima infrangere stagionala pe teren propriu contra bancarilor, intr-un meci in care Mazilu, Balan si compania au ratat cu seninatate nenumarate ocazii. La Timisoara in etapa a VII-a se afla fata in fata cu Politehnica petrodolarilor si reuseste sa termine la egalitate 0-0 beneficiind de eroarea arbitrului Salomir care in minutul 90 nu a observat hentul clar facut de fundasul Rusu in careul Sportului. In etapa a VIII-a Sportul zdrobeste cu 4-0 un Otelul Galati aflat in criza de forma si rezultate, insa victoria s-a conturat greu in ultimile 30 de minute prin golurile marcate de Lazar, Balan si Mazilu. In etapa a IX-a Sportul se deplasa in orasul lui Brancusi pentru meciul cu Pandurii. In fata a 15000 de olteni fierbinti studentii transau tarziu soarta meciului prin golul marcat de Mazilu in minutul 82.

Dinamo Bucuresti venea in Regie in etapa a X-a impreuna cu 10.000 de fani doritori sa vada gratis un meci al cainilor rosii. Din pacate jucatorii Sportului Studentesc au avut picioarele moi nereusind sa se impuna in fata uneia din candidatele la titlu. Scorul final, 0-2, trimitea Sportul pe locul 9 in clasament, in timp ce posibila victorie ii putea propulsa pe locul 3 astfel incat acuzele de blat aruncate de unii in presa frizau absurdul.

Sportul se ducea la Iasi in etapa a XI-a cu ganduri mari dar din pacate pe teren nu a aratat mare lucru in fata unor gazde ce au castigat pana la urma cu ceva noroc prin golul marcat de plimbaretul Daniel Rednic in minutul 70.

In etapa a XII-a au vizitat Regia moldovenii lui Sechelariu aflati intr-o pozitie extrem de dificila in clasament. Contrar previziunilor la pauza oaspetii se aflau in avantaj si antrenorul Dan Petrescu si-a certat serios elevii la vestiare. Norocul studentilor in repriza a doua s-a numit Tibi Balan care a reusit sa intoarca soarta meciului in minutele 63 si 64 prin doua executii care l-au adus in vederile selectionerului echipei nationale.

Meciul cu Steaua din etapa a XIII-a s-a disputat fara spectatori, frigul patrunzator fiind singurul ce a pus presiune pe cei 22 de jucatori. Desi deschidea scorul in minutul 13 prin Tibi Balan (lovitura de pedeapsa obtinuta de Ferfelea) Sportul termina in genuchi un meci in care Dan Petrescu l-a trimis ca fundas central dupa pauza pe Mazilu, fortat de accidentari. Scorul final de 4-1 a adus in presa zvonul unui posibil blat prin prisma originilor steliste ale antrenorului studentilor.

Spre bucuria suporterilor lor studentii reusesc o victorie eroica in Regie in fata a 11.000 rapidisti prin golul marcat de Mazilu in minutul 82. La sfarsitul meciului, cu mintea tulburata de suparare rapidistii i-au acuzat pe studenti ca nu au jucat la fel de bine contra Stelei si lui Dinamo.

In ultima etapa a turului Sportul pierdea cu 2-0 la Bistrita, cu Gloria lui nea Jean, Dan Petrescu acuzand violent arbitrajul la finalul meciului. La finalul turului Dan Petrescu parasea echipa alegand sa antreneze in Polonia.

La finalul turului Sportul se afla pe locul 9 cu 22 de puncte si golaveraj pozitiv dar inca multa lumea o includea in cercul echipelor cu sanse la retrogradare.

In pauza de iarna echipa studentilor, antrenata de revenitul Gheorghe Multescu, joaca un amicalul cu Tractorul iar arbitrul Dumitru Robert din Brasov ii elimina cu mare scandal pe Lazar si Mazilu. La doua zile dupa anonimul meci amical, FRF, suspect de prompta, ii suspenda in mod incredibil pe cei doi jucatori pentru prima etapa a returului desi nimeni nu putea confirma raportul fantezist al arbitrului. In pauza de iarna fundasul Rusu se transfera la FC National in urma unui conflict cu conducerea clubului.
Returul incepe cu o remiza alba in Gruia cu CFR Cluj iar lipsa lui Lazar si Mazilu esti resimtita puternic de studenti care nu mai au suficienta forta pentru a castiga pe terenul ceferistilor.

In urmatoare meciuri Sportul obtine 4 victorii legate cu Farul, Jiul, Vaslui si Arges si se urca pana pe locul 4 in clasament sufland puternic in ceafa tripletei SDR.

In etapa a XXI-a Sportul pierdea incredibil cu 2-1 in Cotroceni un meci in care a ratat cel putin 8 ocazii imense de gol si parea ca studentii vor pierde entuziasmul.

Urmeaza insa o serie fantastica de 6 victorii ale studentilor cu Timisoara, Otelul, Pandurii, Dinamo, Iasi si Bacau si Sportul ajungea chiar pe primul loc al clasamentului inaintea meciului decisiv pentru titlu contra Stelei din etapa a XXVIII-a.

Memorabile raman meciurile cu Otelul in care studentii au castigat dramatic cu 3-2 dupa ce gazdele conduceau cu 2-1 in minutul 70 si cu Dinamo cand, dupa ce Sportul conducea cu 3-0 la pauza si era egalata la 4-4 in minutul 90, Varga reusea golul victoriei Sportului in minutul 91 intr-o atmosfera absolut stupefianta.

Accidentarea discreta a lui Mazilu (petrecuta la un antrenament) chiar inaintea meciului cu Steaua a torpilat fatalmente intentiile ofensive ale studentilor ce vizau logic castigarea primului titlu din istorie. Totusi, Mazilu intra in primul 11 riscand o accidentare mai grava, dar, datorita intensitatii jocului, dupa doar 15 minute sfarsea prin a fi schimbat. Dupa iesirea lui stelistii au presat puternic descumpanita echipa studenteasca si au reusit sa obtina destul de usor o victorie cu 2-1, egala cu castigarea campionatului de catre ros-albastri.

In meciul cu Rapid din penultima etapa Sportul pierdea cu 3-0 desi in prima repriza a ratat o serie de ocazii importante, doar prestatia exceptionala a portarului Coman facand ca Rapidul sa scape cu fata curata. Arbitrul Alexandru Tudor a fost pentru a n-a oara calaul Sportului prin maniera de arbitraj toleranta cu duritatile extreme ale giulestenilor.

In ultima etapa Sportul castiga in Regie cu 2-1 contra Gloriei Bistrita dar rata la mustata in favoarea lui Dinamo obtinerea locului 3 si calificarea in Cupa UEFA, jucatorii din Regie parasind gazonul cu lacrimi in ochi.

Iata lotul de jucatori ce a realizat aceasta frumoasa performanta : Stancioiu, Popescu, Stancu, Secareanu, Ratiu, Patriche, Cistean, Stanga, Rusu, Toma, Dedu, Mladin, Ciupe, Cruceru, Varga, Lazar, Oae, Varga, Vasile Nicola, Costin Gheorghe, Mazilu, Curelea, Maxim, Ferfelea, Balan si Nae.

Desi ratarea finalului de sezon afectase puternic gruparea din Regie in vara lui 2006 Sportul Studentesc visa frumos, se faceau planuri de castigare a titlului in anul urmator. Fatalitate insa, cu putin timp inainte de startul noului sezon FRF a detonat in Regie o bomba atomica cu clopotei: comisia de licentiere a retras Sportului licenta de club profesionist primite cu putin timp inainte si ii trimitea pe studenti in liga a doua in locul retrogradatei Pandurii. Eforturile presedintelui Vasile Siman de a demonstra nedreptatea savarsita de FRF au fost zadarnice, zbaterile sale semanand cu drama antica a Casandrei din Troia.

Sezonul 2006-2007
Imediat dupa socul trimiterii in liga a doua au plecat de la Sportul 4 jucatori consacrati: Stancioiu, Cruceru, Maxim si Nae. Grigore Sichitiu proaspat numit la conducerea tehnica a echipei a dezertat si el alegand un loc mai cald in conducerea Rapidului. Vesnicul secund Cezar Zamfir a fost numit antrenor principal, acesta incercand sa puna pe picioare o trupa completata doar de temporar revenitul Stanca si de jucatorii foarte tineri din pepiniera proprie: Marinus, Cazan, Mladin, Banuta, Pauna, Farcasanu, Silviu Vlad si Cristi Ionut. Startul sezonului se consemna la Giurgiu cu Dunarea unde Sportul a scapat victoria printre degete in minutul 90 al meciului de la Giurgiu fiind egalata printr-un sut de senzatie al juniorului Rusescu. In meciul cu debutanta Chimia Brazi din Regie Sportul se impunea cu 4-1 parand ca va avea un sezon facil. Intrarea in echipa a lui Mazilu, Lazar si Stancu ii facea pe suporterii studentilor sa creada ca cei trei vor ramane in B pentru a repromova echipa. Dar a fost doar o iluzie.

In etapa a treia la Braila, contra unei echipe cu un picior in liga a treia, Sportul a fost umilita crunt, scorul de 2-0 in favoarea gazdelor fiind limitat doar de cele 4-5 interventii excelente ale portarului Stanca. In echipa situatia era tensionata, unii jucatorii considerand ca nu merita sa-si rupa picioarele in liga secunda atat timp cat exista posibilitatea unui transfer la o echipa de top. Victoria cu 2-1 contra FCM Brasov din etapa a IV a fost ultimul meci in care la Sportul au jucat Lazar, Mazilu si Stancu, ei fiind transferati la Rapid respectiv Steaua. De la Rapid a venit ca schimb la Sportul mijlocasul Postolache, care insa era chinuit de o accidentare tratata superficial.

Sportul si-a amanat apoi meciul din etapa a V-a de la Buzau cu Gloria lui Ion Viorel. A urmat partida cu Petrolul, echipa ce era considerata la acel moment principala concurenta la obtinerea promovarii, Sportul reusind sa castige clar prin golurile lui Ferfelea si Curelea. In meciul urmator la Ghermanesti cu FC Snagov, Sportul repeta evolutia de la Giurgiu si este egalata tot in minutul 90 spre disperarea suporterilor care vedeau cum echipa lor se impiedica de o echipa sateasca. Dar nimeni nu putea banui dezastrul ce urma sa se intample in meciurile cu Gloria Buzau si Prefabricate Modelu programate a se desfasura miercuri 20 septembrie respectiv sambata 23 septembrie 2006. Desi echipa din Buzau se afla in acel moment pe un loc retrogradabil in tribune s-au aflat la ora meciului peste 5000 de spectatori ce sperau intr-o minune, si minunea s-a intamplat astfel ca in minutul 55 Gloria conducea cu un halucinant 6-0, transformand in gol toat ocaziile de poarta avute. Desi pana la final studentii au avut mai multe ocazii de gol scorul consemnat dupa 90 de minute a ramas neschimbat, SET LA ZERO ! Dupa rusinea petrecuta la Buzau studentii disputau in Regie meciul cu echipa din comuna Modelu avand o echipa de start improvizata : Stanca - Ciupe, Patriche, Cazan, Mladin - Gheorghe, Vasile, Ferfelea, Oae - Curelea, Pauna. Pe un teren desfundat de ploaia ce cadea cu dusmanie studentii nu au reusit decat sporadic sa puna in pericol poarta oaspetilor pacatuind prin cararea exasperanta spre lateral a balonului. La primul contraatac ivit, in minutul 41, oaspetii au taxat prompt apararea naiva a Sportului, 1-0, fiind si scorul pauzei. Intrarile dupa pauza ale lui Tirnacop, Marinus si Farcasanu nu au adus vreo schimbare in jocul haotic al studentilor, antrenorul Zamfir privind stupefiat cum elevii sai primeau gol dupa gol cu resemnarea condamnatului la spanzuratoare. Scorul final de 5-0 a reprezentat umilinta suprema pentru o echipa ce cu doar 3 luni in urma era la un pas de castigarea titlului de campioana. Schimbarea antrenorului Zamfir a fost logica in circumstntele respective la echipa revenind in scurt timp Gigi Multescu. Redebutul acestuia s-a petrecut la Tulcea unde Delta a invins Sportul, destul de greu, cu 2-0. Pana la finalul turului Sportul a dat semne de redresare evidente astfel ca din 8 meciuri disputate a castigat 5 si a pierdut unul singur, la Bacau cu FCM. Dupa primele 17 etape Sportul Studentesc, cu 28 de puncte acumulate, se afla la 4 puncte de liderul FC Otopeni si la doar 3 puncte de Forex Brasov aflata pe al doilea loc de promovare. In pauza de iarna Sportul a parut ca se intareste serios prin venirile lui Ciubotariu, Irimia si Ghinga precum si refacerea lui Tibi Balan dupa accidentarea suferita la genuchi in vara lui 2006.

Startul returului a fost bun, Sportul castigand greu, dar meritat, cu 1-0 prin golul marcat din foarfeca de Varga in fata bataioasei echipe din Giurgiu. Din pacate pana la finalul campionatului Sportul nu a reusit sa-si impuna jocul pe terenurile adverse reusind doar meciuri egale in deplasarile cu Chimia Brazi, Petrolul, FCM Brasov, Prefab Modelu si Cetatea Suceava. Sansele de promovare s-au spulberat in momentul in care s-au pierdut puncte importante si in Regie : 2-3 in minutul 95 cu Gloria Buzau, 1-2 FCM Bacau, 1-1 cu ultima clasata CF Braila si 1-1 cu surprinzatoarea Delta din Tulcea, resemnarea punand stapanire pe finalul de sezon pe jucatorii Sportului. Desi acasa s-au obtinut victorii clare contra unor echipe bune, 3-0 cu Dunarea Giurgiu, 4-2 cu Forex Brasov si 2-1 cu CF Otopeni in deplasari insa Sportul nu a suflat pierzand clar 1-3 cu Precizia Sacele, 1-4 cu FC Botosani si 0-3 cu Poiana Campina.

Trebuie mentionat ca dupa infrangerea de la Sacele, aflat intr-un conflict mocnit cu o parte din jucatori, antrenorul Multescu si-a reziliat contractul, de comun acord cu conducerea c lubului. In locul lui conducerea tehnica a fost asigurata de secunzii Daniel Timofte si Yueksel Yuselova.

Nu trebuie uitat insa grotescul unor abitraje petrecute in tara la ultimele 3 meciuri ale Sportului, sinistrele personje care au siluit regulamentul jocului de fotbal fiind numitii centrasi Stanisteanu, Burca si Nicoara. Din repertoriul celor trei au iesit in evidenta eliminarile absolut gratuite ale lui Curelea si Gheorghe precum si modul hazliu de acorda lovituri de pedeapsa gazdelor atunci cand era momentul si oaspetilor din Bucuresti la Pastele Cailor.

Inaintea ultimei etape a fost numit un nou antrenor in persoana lui Eduardo Badescu, care a condus de pe banca echipa in victoria contra celor in Otopeni. Intamplare sau nu, acest meci a fost singurul din retur in care Cristian Ciubotariu a fost jucat ca atacant veritabil el rasplatind increderea antrenorului prin marcarea celor doua goluri. Nu trebuie uitat insa ca tot el a reusit performanta negativa de a incasa 2 cartonase rosii condimentate cu 8 etape de suspendare.

Sportul acumula la finalul sezonul 50 de puncte, terminand pe locul 8, cu 13 victorii, 11 egaluri si 10 infrangeri, golaverajul fiind paradoxal negativ 45-49. Desi echipa a dezamagit in retur cativa dintre jucatorii Sportului cu evolutii bune pot fi totusi mentionati: Ferfelea, Ciupe si Stanga, care au aratat pe teren ca vor si ca pot in majoritatea meciurilor in care au jucat. Ceilalti jucatori au alternat meciurile bune si foarte bune cu unele ce au rarit dramatic parul din capul suporterilor ca efect al ratarilor incredibile "reusite".

Golgheterii echipei au fost Curelea cu 14 goluri si Ferfelea cu 9 reusite. Au reusit sa iasa in evidenta prin unele in prestatatiile lor si juniorii Costin Gheorghe si Lucian Cazan, ambii nascuti in 1989.
Zvonurile finalului de sezon ii dadeau ca si transferati catre Rapid Bucuresti pe Tibi Balan si Dacian Varga. Vara fierbinte a lui 2007 incepea in Regie !

O vara ca-n filme! De groaza!

2007-06-27T07:35:00.000-07:00

Cea mai calda luna iunie din istoria Romaniei se petrece acum. Unii spun ca incalzirea globala este un proces in plin avant si ca zilele omenirii pe Pamant sunt numarate. In goana accelerata dupa profit industriile in plina dezvoltare distrug fara mila padurile, solul, subsolul, aerul si apele. Se construiesc autostrazi fara numar, cladiri inalte din otel si sticla, numarul masinilor si avioanelor se dubleaza la fiecare 10 ani. Scenariile cele mai negre din romanele SciFi incep sa fie transpuse in practica si din pacate nimic nu se misca. Cel putin in Romania se poate observa doar modul dusmanos in care oamenii inteleg sa discute cu mediul inconjurator, cu securea, cu drujba, buldozerul, macaraua, ATV-ul si punga de resturi de la picnicul traditional. Am stat, am observat, ar fi timpul acum sa ne spunem parerile si sa facem ceva. Sa facem presiuni pentru demararea unui plan national de reimpaduriri real in toate zonele tarii, atat cu fonduri de la UE cat si cu fonduri private care sa stopeze procesul vizibil de desertificare a Romaniei. Astept parerile voastre!